Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
aternut, hainele ei de srbtoare, perne, pânz esut, vasele i hainele de
folosinta zilnic: “ce-a fcut, custuri, s-a fcut cilim, pichere, eu am avut
de trei camere”(N.M.), „s-au sprimit oamenii mult, au lucrat atuncea, eu
tiu pe bunica mea ea a sut mult, cilime, tot, ali tot de nunt”(P.S.).
Dârzarii crau zestrea “cu cociile” (cruele) trase de cai, “s merge
prin 5-6 sate, de la Camna, ete aa, 20 km a mers cu caii”(B.N.). Caii erau
„chitii”(aranjai) cu “pechire”(prosoape) i cu flori.
Obiceiul se mai pstreaz, îns pentru transportul zestrei, crua cu cai
a fost înlocuit de tractorul cu remorc sau recent de autoturisme.
„Stagarii“-Stegarii erau cei care animau petrecerea. Câte un stegar sau
câte doi au avut mireasa, mirele i naul. Ei au fost prietenii sau rudele lor.
Steagurile le-au fcut stegarii prin legarea unei marame in varful bului
(înainte, în loc de maram s-a folosit o bucat de pânz esut): ”da steagu
s-a fcut dintr-o cârp de îmbrobodit, legat într-un bât”(S.P.). Stegarii au
mers alturi de cel cruia i-a aparinut în timpul efecturii anumitor ritualuri,
fiind glgioi i veseli, prin strigt îndemnând la but i la veselie.
Moaele au avut un loc de onoare la nunt. Obligaia ei a fost s
“participe” la cununie. Moaa mirelui cu familia s-a aezat în partea dreapt
a nailor, iar moaa miresei cu familia s-a aezat în partea stâng a nailor.
Desfurarea nunii. Nunta propriu zis începea sâmbt dup
amiaz, evenimentul desfurându-se în paralel la cele dou familii
implicate.
„Învlitu guovii“/Învelitul miresei are loc acas la fat împreun cu
pregtirea asteia.
Prietenele i verioarele „samo(numai) fee mari, care nu s-a mi
mritat” (S.S.) o pieptnau i îi aranjeau „sovuonu“ – voalul, i „a chicit-o,
a îmbrcat-o”. Fata purta la gât, “care a avut la gu” o salb de “galbeni, 6
de-ai mici i unu de-al mare”(M.M.), iar dac era din familie mai bogat
“erau mi muli, ar ia au avut câte 100”(P.S.).
„Sovonul“, voalul se facea din „propuad“, aceasta fiind o pânz de in
cu o lungime de un metru i lime de aproximativ treizeci de centimetri, cu
dou – trei vergi esute de culoare bordo i negr i cu ornamente scurte la
capete. Modul de îmbrcare al miresei, în ce privete celelalte pri ale
îmbrcminii, nu s-a deosebit de cel de la ocazii speciale: opinci, osete din
stof, cma, pestelc cu ciucuri, cingtoare i gheb.
În casa mirelui sâmbta a început pregtirea mesei pentru nunt.
„Gituorii“ (buctarii) au splat cldrile în care vor gti, au tiat porcul
pentru frigare, i oaia pentru gtit varza i ciorb gras. Femeile care au
150