Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
viitoarei soii. La nunt ei se aeaz în capul mesei. Naii miresei se aeaz
lâng naii mirelui, dar ceremoniile de nunt le-a efectuat naii mirelui.
Starostele apare ca participant abia dup al doilea rzboi mondial sub
influena obiceiurilor de nunt sârbeti în urma cstoriilor mixte între sârbi
i români. Cstoriile mixte s-au fcut i înainte, dar fr nunt, doar prin
trecerea miresei sau a mirelui în viitoarea familie.
„Cumnatu i mîn“ (cumnatul de mân/Cavalerul de onoare) este,
de obicei, fratele sau veriorul miresei. El poart numele de „cumnat i
mîn“ în satele dintre munii Homoli i Timoc, i “conobat” sau „apciu” în
satele de pe valea Moravei.
Acesta are mai multe obligaii de îndeplinit. Atept nuntaii alturi de
mireas i îi servete cu butur. La mâna stâng a avut legat o
„propuad“, i a dus cu sine o plosc mic cu uic i una cu vin care au fost
decorate cu o uvi de lân i cu siminoc. Lor li se altur i mirele, numai
dac vrea. Cumnatul de mân st mereu în partea stâng a miresei, în timp
ce partea dreapt îi aparine mirelui, chiar i în hor.
Tot el este cel care are în grij naul pe toat durata nunii, “s duce la
na, întreab nau cum e, s scoal nau de la mas, aa a fost de
btrânea, el s mânie, s pitul, dac nu la îmbiat cumnatu de mân, s
bea, s mnânce. Care a fost lsat s asculce pr na, s mânie nau dac
nu îi faci pe voie”(F.P.). „S-a zâs apciu, acu iast conobat, care o gândit
samo de na. Ce îi trebuie la na, tu mora s-i faci. A crat nau i pr
roile de plug, a poftit nau s fie crat pr roile de plug”(B.N.).
Îns cel mai important rol pe care îl are cavalerul de onoare la nunt
este s „pzeasc” mireasa. De când iese mireasa din casa printeasc i
pân duminic noaptea, când “el o pred la mldjenie, ama mora s o
pzasc, s n-o fure vreunu”. Mireasa
este însoit permanent de acesta:
doarme cu ea în pat la mire acas în
noaptea de sâmbt, joac lâng ea în
hor, îi este alturi la mas, “ama
dac mldjenia s scoal de lâng ea,
el mora s o pzasc”.
„Dârzarii“. Acetia sunt clreii
care transportau, în ziua nunii,
“mirazul“ (zestrea) de nunt a
miresei, de la casa ei pân la casa
mirelui.
Zestrea era format din pturi de
149
Foto 48 Zestrea transportat cu
tractoarele, sat Cisljeva Bara