Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
friptur. Nu s-au adus daruri. Dac prinii se înelegeau la peit asupra
darurilor pentru logodn, însemna c nunta nu se mai fcea, aceasta fiind
singura ceremonie organizat, dup care fata trecea în casa biatului. În
acest caz erau invitai mai muli oaspei, iar cheltuielile erau suportate de
ambele pri. Acest obicei s-a practicat mai ales dup primul rzboi mondial
i cel mai adesea în cazul familiilor srace. Altfel, fata trecea la biat abia
dup nunt.
OBICEIURI LEGATE DE NUNT
Reprezint evenimentul cel mai important din viaa unei persoane,
marcând printr-un ceremonial fastuos momentul întemeierii unei familii, în
scopul procrerii, al începerii unui nou ciclu vital 265 .
Nunta se fcea de obicei “numa’ toamna”, (când începea s fiarb
vinul), la o sptamân dup „gostâie“ sau cel târziu la o lun. Ziua pentru
nunt a fost duminic, eventual joi. Nunta nu s-a organizat sâmbta, pentru
c este „ziua morilor”. Invitaiile la nunt erau fcute de obicei de ambii
cuscri, împreun sau fiecare la nuntaii lui, aproximativ cu o lun înaintea
nunii. Se mergea pe la fiecare invitat cu o plosc sau un clondir de uic
“rachiu” decorat cu o uvi de lân vopsit i cu o floare înflorit, „pus o
floare desupra, legat cu o sfacm de lân”(A.D.).
Au fost chemai toi cei care au fost datori, la care s-a mers la nunt cu
cadouri, dup urmtoarea regul: „dac la nunt am dus purcel fript, îmi
întoarce purcel fript, dac îmi dau o curc vie, aceasta le voi întorce”(F.P.).
Pentru invitarea naului la nunt se ducea plocon. Lui i-au dus trei turte
puse una peste alta, deasupra turtelor s-a pus ficat, brânz i ou fierte. Cu
astea, un clondir cu uic i plosca cu vin.
Participanii la nunt erau mirii, prinii mirilor, rudele i toi cei
invitai, fr de care nunta nu se putea face.
„Nau î naâa“, “nunu i nana”(Naul i naa) sunt nuntaii care
au un rol foarte important, “la noi nau s-a postit 266 , ca pe apa puân.
Care nau i-a lsat, sree(noroc) n-a mi cptat”(B.N.). Ei au fost primii
care au aflat de la prini intenia finului de a se cstori i de alegerea
265 Ion Ghinoiu, (1997), Obiceiuri populare de peste an, Dicionar, Editura Fundaiei
Culturale Române, Bucureti, p. 138.
266 Cu sensul de “respectat”.
148