Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei alegerea lor: ”au fost jocuri, eztori, ali n-au întrebat prinîî dar vreau copiii pr care vreau. Da au btut. Care a avut imanie(pmânt), aia fat s d imanie, atâta i-atâta”(M.M.). În caz contrar, de multe ori fata se mrita dup biatul ales fr voina prinilor, fugind de acas. Copiii singuri la prini au fost într-o situaie mai dificil dac prinii se opuneau alegerii fcute, pentru c ei „nu aveau unde s se duc de acas”, în aceste cazuri trebuind bgat un ginere în cas, îns în astfel de cstorii adesea se întâmplu cazuri de divor i înfidelitate între soi. Ritualurile la o nunt rneasc erau respectate cu sfinenie. Organizarea i desfurarea întregii suite ceremoniale la românii din Serbia de Rsrit, se bazeaz pe coordonate fundamentale ale mentalitii specific satului românesc tradiional: respectivul moment i valoarea transmis de antecesori i preocuprile pentru asigurarea triniciei noii familii. Se începe cu acte prenupiale, ca: vorba, peitul, gostâia (logodna) i nunta. Vorba este primul act din complexul ceremonial al nunii. La vorb s-a mers la fat dup ce prinii celor doi au schimbat mesaje, de obicei, prin intermediul prietenilor comuni sau a rudelor: „atuncea tremete vreo fmilie, vreun neam, i el vine, i strâg la vracni, la poart, i spune de ce-a venit, acu dac tata meu i muma mea vreau, ei îl primesc. Dac nu vreau, ei nu-l primesc”(P.I.). În unele cazuri, alturi de prini, la vorba au participat biatul i fata. „P da, acuma mie mi-e drag de ine (tine). Cum s fac? Vin prinii lui mai întâi, ea tace, ea st-n gânduri, ama ei pe orm s zborsc (vorbesc), vin prinii lui i el, i s zborsc ei ai btrâni, p pe orm s zborsc ei amândoi, a fcut c vin s o-mpeasc”(P.I.). În satul Celevabara, fata nu avea voie s participe la discuii: “acu, toi a ezut dup astal 264 , fata nu e acia”(B.N.). În discuii, era o „rânduial”, despre care toi tiau, regulile fiind respectate întocmai: „nu s spune otma la ce a venit. Am venit s vedem ce fceî, aia toî a tiut, ali a fost un rând, cum a mers proedura. Ali s-a tiut care vorbete, care tace. Tot ei s-a vorbit înainte, de aia”(B.N.). Cu acordul celor doi, s-a stabilit peitul. Prinii s-au îneles asupra darurilor, iar în urma înelegerii, prinii biatului i-au dat fetei „arvun” din bani, aceasta fiind o sum simbolic. Prinii biatului se interesau totodat i de zestrea „mirazul” miresei „care are miraz s dea, care n-are, n-are. Care-s bogai ei a ctat miraz, care n-are, sângur s fie fata frumoas. Dac fata nu avea bani, mora (trebuie) s afli pe unu care vrea s o ia. 264 Mas, în limba sârb, termen de asemenea preluat i folosit frecvent în regiune 146
IoneliaToarc Ieste care nu vrea s ia fr miraz. Lumea din aia a trit. Ai stoac, pomânt, poi s trieti, n-ai ce. Slujb n-a fost, care a fost în sat unu chitr i pop care a avut plat, altu n-a avut nima”(M.M.). În continuare viitorii cuscri au precizat când va avea loc „împenia“ (peitul), „gostâia“ (logodna) i nunta. Gazda trebuia s serveasc oaspeii cu uic numai dac s-au îneles, în caz contrar, peitorii n-ar fi fost servii. Dac fetei nu-i place de biat sau refuz propunerea de cstorie, prinii o susin. În cazul în care ea se rzgândete în privina cstoriei propuse, prinii fetei trimit mesaj prinilor biatului s vin din nou. Atunci totul s-ar încheia dup procedura stabilit i „acordul” este confirmat. „Împenia“. Împeit la fat au venit biatul cu prinii si ducând un colac simplu, ”într-o duminic s face tocma, s-a zâs”(M.B.). Biatul, înainte de prânz, îi prinde fetei în pr, pe partea dreapt, o bucat de pânz alb pe care erau cusute “parale”, monede de argint „bani care nu o fost umbltori”(M.B.), ce n-au fost în circulaie. Acest ornament se numete „chit“, iar procedeul „dat bani“. Fata nu mai poart „muo“, iar „chita“ este purtat pân la „gostâie“ la toate petrecerile, ca semn c e împeit. În Osnicea, biatul trebuia s-i dea i “un ban umbltori, cât de mic”. În alte sate, s-a fcut o chit (legtur), chit de flori i-n mijlocu’ei taniri (bani)….i ia dat chita (legtura) ei. Vez’ aa e…Chita, îi dau chita aia i împreun nu c cu dulugeaua, c cu przneal nu s-mpreun, numai când i-a dat chita i i-a împreunat i ea s-a dus i…aa a fost”(P.I.). În satul Podvârca biatul a dat fetei: “ la mân verig, îi dai galben, dac ai avut, dac n-ai avut, vrun inel, vro cârp(basma), ceva, un rând de mrgele, tocmete lutari, muzic”(K.S.) Dup peit familiile s-au ajutat la munci „s-a dus unii la alî la ajutur, la lucru, la una alta”(B.N.), tinerii putând s se întâlneasc mai des, au ieit împreun la petreceri, încercând s se cunoasc reciproc, „ama copiii n-o dormit unu cu altu”(F.P.), ca s nu fie mireasa “gravid la nunt“. Dac peitul se întrerupe, „chita“ este întoars la biat. „Gostâia“ (Logodna). „Gostâia“ se fcea cu o sptmân, cel mult o lun înainte de nunt. Ea se organiza duminica în casa viitoarei mirese, toate cheltuielile fiind suportate de prinii fetei cu un ajutor mai mic de la prinii biatului. Au fost invitate în primul rând rudele apropiate din partea fetei, fraii i surorile ambilor prini, naii, ambele „muae“ cu familiile, prietenii apropiai i viitorul cavaler de onoare. Se proceda ca i la tiatul moului, oaspeii au adus o parte din alimente, iar gazda a pregtit pentru petrecere pîine de mlai, varz fiart cu carne de oaie, ciorb gras i 147
- Page 108: IoneliaToarc BOLJEVAC 1. BAEVICA BA
- Page 112: IoneliaToarc 24 TOTAL 6 OP. JAGODIN
- Page 116: IoneliaToarc 8. LESKOVO LESCOVA 516
- Page 120: IoneliaToarc 11. PETROVAC PETRO (ME
- Page 124: IoneliaToarc 2. KOETIN COCETINU 611
- Page 127 and 128: IoneliaToarc Toponimele zonei au la
- Page 129 and 130: IoneliaToarc rzboi" 223 . Ca aezare
- Page 131 and 132: IoneliaToarc stpânire sârbeasc re
- Page 133 and 134: IoneliaToarc Peste primul strat etn
- Page 135 and 136: IoneliaToarc La începutul sec. XVI
- Page 137 and 138: IoneliaToarc activiti legate de dom
- Page 139 and 140: IoneliaToarc toponimicul slav nefii
- Page 141 and 142: IoneliaToarc s-au dus în Banat. Na
- Page 143 and 144: IoneliaToarc dar se stabilete o col
- Page 145 and 146: IoneliaToarc Nu trebuie neglijate n
- Page 147 and 148: IoneliaToarc dacice, deci aparine v
- Page 149 and 150: IoneliaToarc Foarte puini le-au dat
- Page 151 and 152: IoneliaToarc i pân-n grind i pro u
- Page 153 and 154: IoneliaToarc Dreptul de a alege num
- Page 155 and 156: IoneliaToarc Copilului nelegitim i
- Page 157: IoneliaToarc Acest comportament al
- Page 161 and 162: IoneliaToarc viitoarei soii. La nun
- Page 163 and 164: IoneliaToarc venit s ajute, numite
- Page 165 and 166: IoneliaToarc Sosirea alaiului de nu
- Page 167 and 168: IoneliaToarc De pe mas, mireasa est
- Page 169 and 170: IoneliaToarc Au fost cazuri, când
- Page 171 and 172: IoneliaToarc Credina profund în vi
- Page 173 and 174: IoneliaToarc Foto 50 Lumânarea Ra
- Page 175 and 176: IoneliaToarc degete. i numai o iei
- Page 177 and 178: IoneliaToarc ezând de partea dreap
- Page 179 and 180: IoneliaToarc “vin copii, fete, pr
- Page 181 and 182: IoneliaToarc Pomana este un ciclu d
- Page 183 and 184: IoneliaToarc celorlalte pâini, „
- Page 185 and 186: IoneliaToarc Cu acest prilej se îm
- Page 187 and 188: IoneliaToarc sau purcel “fript î
- Page 189 and 190: IoneliaToarc i sup cap (pâinea de
- Page 191 and 192: IoneliaToarc La patruzeci de zile,
- Page 193 and 194: IoneliaToarc „SLOBADZÎT JUOCU“
- Page 195 and 196: IoneliaToarc cunoate destul de bine
- Page 197 and 198: IoneliaToarc Sînta Maria (Adormire
- Page 199 and 200: IoneliaToarc îninte. De când a ve
- Page 201 and 202: IoneliaToarc poman peste fereastr 4
- Page 203 and 204: IoneliaToarc Masa de prânz începe
- Page 205 and 206: IoneliaToarc urând prosperitate go
- Page 207 and 208: IoneliaToarc joi i sâmbt. La poman
IoneliaToarc<br />
Ieste care nu vrea s ia fr miraz. Lumea <strong>din</strong> aia a trit. Ai stoac,<br />
pomânt, poi s trieti, n-ai ce. Slujb n-a fost, care a fost în sat unu chitr<br />
i pop care a avut plat, altu n-a avut nima”(M.M.).<br />
În continuare viitorii cuscri au precizat când va avea loc „împenia“<br />
(peitul), „gostâia“ (logodna) i nunta. Gazda trebuia s serveasc oaspeii<br />
cu uic numai dac s-au îneles, în caz contrar, peitorii n-ar fi fost servii.<br />
Dac fetei nu-i place de biat sau refuz propunerea de cstorie,<br />
prinii o susin. În cazul în care ea se rzgândete în privina cstoriei<br />
propuse, prinii fetei trimit mesaj prinilor biatului s vin <strong>din</strong> nou.<br />
Atunci totul s-ar încheia dup procedura stabilit i „acordul” este<br />
confirmat.<br />
„Împenia“. Împeit la fat au venit biatul cu prinii si ducând un<br />
colac simplu, ”într-o duminic s face tocma, s-a zâs”(M.B.). Biatul,<br />
înainte de prânz, îi prinde fetei în pr, pe partea dreapt, o bucat de pânz<br />
alb pe care erau cusute “parale”, monede de argint „bani care nu o fost<br />
umbltori”(M.B.), ce n-au fost în circulaie. Acest ornament se numete<br />
„chit“, iar procedeul „dat bani“. Fata nu mai poart „muo“, iar „chita“<br />
este purtat pân la „gostâie“ la toate petrecerile, ca semn c e împeit. În<br />
Osnicea, biatul trebuia s-i dea i “un ban umbltori, cât de mic”. În alte<br />
sate, s-a fcut o chit (legtur), chit de flori i-n mijlocu’ei taniri<br />
(bani)….i ia dat chita (legtura) ei. Vez’ aa e…Chita, îi dau chita aia i<br />
împreun nu c cu dulugeaua, c cu przneal nu s-mpreun, numai când<br />
i-a dat chita i i-a împreunat i ea s-a dus i…aa a fost”(P.I.).<br />
În satul Podvârca biatul a dat fetei: “ la mân verig, îi dai galben,<br />
dac ai avut, dac n-ai avut, vrun inel, vro cârp(basma), ceva, un rând de<br />
mrgele, tocmete lutari, muzic”(K.S.)<br />
Dup peit familiile s-au ajutat la munci „s-a dus unii la alî la ajutur,<br />
la lucru, la una alta”(B.N.), tinerii putând s se întâlneasc mai des, au ieit<br />
împreun la petreceri, încercând s se cunoasc reciproc, „ama copiii n-o<br />
dormit unu cu altu”(F.P.), ca s nu fie mireasa “gravid la nunt“. Dac<br />
peitul se întrerupe, „chita“ este întoars la biat.<br />
„Gostâia“ (Logodna). „Gostâia“ se fcea cu o sptmân, cel mult o<br />
lun înainte de nunt. Ea se organiza duminica în casa viitoarei mirese, toate<br />
cheltuielile fiind suportate de prinii fetei cu un ajutor mai mic de la<br />
prinii biatului. Au fost invitate în primul rând rudele apropiate <strong>din</strong> partea<br />
fetei, fraii i surorile ambilor prini, naii, ambele „muae“ cu familiile,<br />
prietenii apropiai i viitorul cavaler de onoare. Se proceda ca i la tiatul<br />
moului, oaspeii au adus o parte <strong>din</strong> alimente, iar gazda a pregtit pentru<br />
petrecere pîine de mlai, varz fiart cu carne de oaie, ciorb gras i<br />
<br />
147