Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

15.09.2023 Views

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei alegerea lor: ”au fost jocuri, eztori, ali n-au întrebat prinîî dar vreau copiii pr care vreau. Da au btut. Care a avut imanie(pmânt), aia fat s d imanie, atâta i-atâta”(M.M.). În caz contrar, de multe ori fata se mrita dup biatul ales fr voina prinilor, fugind de acas. Copiii singuri la prini au fost într-o situaie mai dificil dac prinii se opuneau alegerii fcute, pentru c ei „nu aveau unde s se duc de acas”, în aceste cazuri trebuind bgat un ginere în cas, îns în astfel de cstorii adesea se întâmplu cazuri de divor i înfidelitate între soi. Ritualurile la o nunt rneasc erau respectate cu sfinenie. Organizarea i desfurarea întregii suite ceremoniale la românii din Serbia de Rsrit, se bazeaz pe coordonate fundamentale ale mentalitii specific satului românesc tradiional: respectivul moment i valoarea transmis de antecesori i preocuprile pentru asigurarea triniciei noii familii. Se începe cu acte prenupiale, ca: vorba, peitul, gostâia (logodna) i nunta. Vorba este primul act din complexul ceremonial al nunii. La vorb s-a mers la fat dup ce prinii celor doi au schimbat mesaje, de obicei, prin intermediul prietenilor comuni sau a rudelor: „atuncea tremete vreo fmilie, vreun neam, i el vine, i strâg la vracni, la poart, i spune de ce-a venit, acu dac tata meu i muma mea vreau, ei îl primesc. Dac nu vreau, ei nu-l primesc”(P.I.). În unele cazuri, alturi de prini, la vorba au participat biatul i fata. „P da, acuma mie mi-e drag de ine (tine). Cum s fac? Vin prinii lui mai întâi, ea tace, ea st-n gânduri, ama ei pe orm s zborsc (vorbesc), vin prinii lui i el, i s zborsc ei ai btrâni, p pe orm s zborsc ei amândoi, a fcut c vin s o-mpeasc”(P.I.). În satul Celevabara, fata nu avea voie s participe la discuii: “acu, toi a ezut dup astal 264 , fata nu e acia”(B.N.). În discuii, era o „rânduial”, despre care toi tiau, regulile fiind respectate întocmai: „nu s spune otma la ce a venit. Am venit s vedem ce fceî, aia toî a tiut, ali a fost un rând, cum a mers proedura. Ali s-a tiut care vorbete, care tace. Tot ei s-a vorbit înainte, de aia”(B.N.). Cu acordul celor doi, s-a stabilit peitul. Prinii s-au îneles asupra darurilor, iar în urma înelegerii, prinii biatului i-au dat fetei „arvun” din bani, aceasta fiind o sum simbolic. Prinii biatului se interesau totodat i de zestrea „mirazul” miresei „care are miraz s dea, care n-are, n-are. Care-s bogai ei a ctat miraz, care n-are, sângur s fie fata frumoas. Dac fata nu avea bani, mora (trebuie) s afli pe unu care vrea s o ia. 264 Mas, în limba sârb, termen de asemenea preluat i folosit frecvent în regiune 146

IoneliaToarc Ieste care nu vrea s ia fr miraz. Lumea din aia a trit. Ai stoac, pomânt, poi s trieti, n-ai ce. Slujb n-a fost, care a fost în sat unu chitr i pop care a avut plat, altu n-a avut nima”(M.M.). În continuare viitorii cuscri au precizat când va avea loc „împenia“ (peitul), „gostâia“ (logodna) i nunta. Gazda trebuia s serveasc oaspeii cu uic numai dac s-au îneles, în caz contrar, peitorii n-ar fi fost servii. Dac fetei nu-i place de biat sau refuz propunerea de cstorie, prinii o susin. În cazul în care ea se rzgândete în privina cstoriei propuse, prinii fetei trimit mesaj prinilor biatului s vin din nou. Atunci totul s-ar încheia dup procedura stabilit i „acordul” este confirmat. „Împenia“. Împeit la fat au venit biatul cu prinii si ducând un colac simplu, ”într-o duminic s face tocma, s-a zâs”(M.B.). Biatul, înainte de prânz, îi prinde fetei în pr, pe partea dreapt, o bucat de pânz alb pe care erau cusute “parale”, monede de argint „bani care nu o fost umbltori”(M.B.), ce n-au fost în circulaie. Acest ornament se numete „chit“, iar procedeul „dat bani“. Fata nu mai poart „muo“, iar „chita“ este purtat pân la „gostâie“ la toate petrecerile, ca semn c e împeit. În Osnicea, biatul trebuia s-i dea i “un ban umbltori, cât de mic”. În alte sate, s-a fcut o chit (legtur), chit de flori i-n mijlocu’ei taniri (bani)….i ia dat chita (legtura) ei. Vez’ aa e…Chita, îi dau chita aia i împreun nu c cu dulugeaua, c cu przneal nu s-mpreun, numai când i-a dat chita i i-a împreunat i ea s-a dus i…aa a fost”(P.I.). În satul Podvârca biatul a dat fetei: “ la mân verig, îi dai galben, dac ai avut, dac n-ai avut, vrun inel, vro cârp(basma), ceva, un rând de mrgele, tocmete lutari, muzic”(K.S.) Dup peit familiile s-au ajutat la munci „s-a dus unii la alî la ajutur, la lucru, la una alta”(B.N.), tinerii putând s se întâlneasc mai des, au ieit împreun la petreceri, încercând s se cunoasc reciproc, „ama copiii n-o dormit unu cu altu”(F.P.), ca s nu fie mireasa “gravid la nunt“. Dac peitul se întrerupe, „chita“ este întoars la biat. „Gostâia“ (Logodna). „Gostâia“ se fcea cu o sptmân, cel mult o lun înainte de nunt. Ea se organiza duminica în casa viitoarei mirese, toate cheltuielile fiind suportate de prinii fetei cu un ajutor mai mic de la prinii biatului. Au fost invitate în primul rând rudele apropiate din partea fetei, fraii i surorile ambilor prini, naii, ambele „muae“ cu familiile, prietenii apropiai i viitorul cavaler de onoare. Se proceda ca i la tiatul moului, oaspeii au adus o parte din alimente, iar gazda a pregtit pentru petrecere pîine de mlai, varz fiart cu carne de oaie, ciorb gras i 147

IoneliaToarc<br />

Ieste care nu vrea s ia fr miraz. Lumea <strong>din</strong> aia a trit. Ai stoac,<br />

pomânt, poi s trieti, n-ai ce. Slujb n-a fost, care a fost în sat unu chitr<br />

i pop care a avut plat, altu n-a avut nima”(M.M.).<br />

În continuare viitorii cuscri au precizat când va avea loc „împenia“<br />

(peitul), „gostâia“ (logodna) i nunta. Gazda trebuia s serveasc oaspeii<br />

cu uic numai dac s-au îneles, în caz contrar, peitorii n-ar fi fost servii.<br />

Dac fetei nu-i place de biat sau refuz propunerea de cstorie,<br />

prinii o susin. În cazul în care ea se rzgândete în privina cstoriei<br />

propuse, prinii fetei trimit mesaj prinilor biatului s vin <strong>din</strong> nou.<br />

Atunci totul s-ar încheia dup procedura stabilit i „acordul” este<br />

confirmat.<br />

„Împenia“. Împeit la fat au venit biatul cu prinii si ducând un<br />

colac simplu, ”într-o duminic s face tocma, s-a zâs”(M.B.). Biatul,<br />

înainte de prânz, îi prinde fetei în pr, pe partea dreapt, o bucat de pânz<br />

alb pe care erau cusute “parale”, monede de argint „bani care nu o fost<br />

umbltori”(M.B.), ce n-au fost în circulaie. Acest ornament se numete<br />

„chit“, iar procedeul „dat bani“. Fata nu mai poart „muo“, iar „chita“<br />

este purtat pân la „gostâie“ la toate petrecerile, ca semn c e împeit. În<br />

Osnicea, biatul trebuia s-i dea i “un ban umbltori, cât de mic”. În alte<br />

sate, s-a fcut o chit (legtur), chit de flori i-n mijlocu’ei taniri<br />

(bani)….i ia dat chita (legtura) ei. Vez’ aa e…Chita, îi dau chita aia i<br />

împreun nu c cu dulugeaua, c cu przneal nu s-mpreun, numai când<br />

i-a dat chita i i-a împreunat i ea s-a dus i…aa a fost”(P.I.).<br />

În satul Podvârca biatul a dat fetei: “ la mân verig, îi dai galben,<br />

dac ai avut, dac n-ai avut, vrun inel, vro cârp(basma), ceva, un rând de<br />

mrgele, tocmete lutari, muzic”(K.S.)<br />

Dup peit familiile s-au ajutat la munci „s-a dus unii la alî la ajutur,<br />

la lucru, la una alta”(B.N.), tinerii putând s se întâlneasc mai des, au ieit<br />

împreun la petreceri, încercând s se cunoasc reciproc, „ama copiii n-o<br />

dormit unu cu altu”(F.P.), ca s nu fie mireasa “gravid la nunt“. Dac<br />

peitul se întrerupe, „chita“ este întoars la biat.<br />

„Gostâia“ (Logodna). „Gostâia“ se fcea cu o sptmân, cel mult o<br />

lun înainte de nunt. Ea se organiza duminica în casa viitoarei mirese, toate<br />

cheltuielile fiind suportate de prinii fetei cu un ajutor mai mic de la<br />

prinii biatului. Au fost invitate în primul rând rudele apropiate <strong>din</strong> partea<br />

fetei, fraii i surorile ambilor prini, naii, ambele „muae“ cu familiile,<br />

prietenii apropiai i viitorul cavaler de onoare. Se proceda ca i la tiatul<br />

moului, oaspeii au adus o parte <strong>din</strong> alimente, iar gazda a pregtit pentru<br />

petrecere pîine de mlai, varz fiart cu carne de oaie, ciorb gras i<br />

<br />

147

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!