Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
Ieste care nu vrea s ia fr miraz. Lumea din aia a trit. Ai stoac,
pomânt, poi s trieti, n-ai ce. Slujb n-a fost, care a fost în sat unu chitr
i pop care a avut plat, altu n-a avut nima”(M.M.).
În continuare viitorii cuscri au precizat când va avea loc „împenia“
(peitul), „gostâia“ (logodna) i nunta. Gazda trebuia s serveasc oaspeii
cu uic numai dac s-au îneles, în caz contrar, peitorii n-ar fi fost servii.
Dac fetei nu-i place de biat sau refuz propunerea de cstorie,
prinii o susin. În cazul în care ea se rzgândete în privina cstoriei
propuse, prinii fetei trimit mesaj prinilor biatului s vin din nou.
Atunci totul s-ar încheia dup procedura stabilit i „acordul” este
confirmat.
„Împenia“. Împeit la fat au venit biatul cu prinii si ducând un
colac simplu, ”într-o duminic s face tocma, s-a zâs”(M.B.). Biatul,
înainte de prânz, îi prinde fetei în pr, pe partea dreapt, o bucat de pânz
alb pe care erau cusute “parale”, monede de argint „bani care nu o fost
umbltori”(M.B.), ce n-au fost în circulaie. Acest ornament se numete
„chit“, iar procedeul „dat bani“. Fata nu mai poart „muo“, iar „chita“
este purtat pân la „gostâie“ la toate petrecerile, ca semn c e împeit. În
Osnicea, biatul trebuia s-i dea i “un ban umbltori, cât de mic”. În alte
sate, s-a fcut o chit (legtur), chit de flori i-n mijlocu’ei taniri
(bani)….i ia dat chita (legtura) ei. Vez’ aa e…Chita, îi dau chita aia i
împreun nu c cu dulugeaua, c cu przneal nu s-mpreun, numai când
i-a dat chita i i-a împreunat i ea s-a dus i…aa a fost”(P.I.).
În satul Podvârca biatul a dat fetei: “ la mân verig, îi dai galben,
dac ai avut, dac n-ai avut, vrun inel, vro cârp(basma), ceva, un rând de
mrgele, tocmete lutari, muzic”(K.S.)
Dup peit familiile s-au ajutat la munci „s-a dus unii la alî la ajutur,
la lucru, la una alta”(B.N.), tinerii putând s se întâlneasc mai des, au ieit
împreun la petreceri, încercând s se cunoasc reciproc, „ama copiii n-o
dormit unu cu altu”(F.P.), ca s nu fie mireasa “gravid la nunt“. Dac
peitul se întrerupe, „chita“ este întoars la biat.
„Gostâia“ (Logodna). „Gostâia“ se fcea cu o sptmân, cel mult o
lun înainte de nunt. Ea se organiza duminica în casa viitoarei mirese, toate
cheltuielile fiind suportate de prinii fetei cu un ajutor mai mic de la
prinii biatului. Au fost invitate în primul rând rudele apropiate din partea
fetei, fraii i surorile ambilor prini, naii, ambele „muae“ cu familiile,
prietenii apropiai i viitorul cavaler de onoare. Se proceda ca i la tiatul
moului, oaspeii au adus o parte din alimente, iar gazda a pregtit pentru
petrecere pîine de mlai, varz fiart cu carne de oaie, ciorb gras i
147