Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
Acest comportament al fetei era aprobat de familie, în acest fel
începând pregtirea pentru cstorie. Tinerii îndrgostii comunicau prin
mesaje, cu ajutorul prietenilor i rudelor.
Vârsta de cstorie pentru brbai a fost între 22-25 de ani, iar pentru
femei între 18-22 de ani. Au existat situaii când aceast regul a fost
înclcat: în cazul în care trebuia adus ginere în cas, cstoria fetei avea loc
pe la cincisprezece ani. În timpul rzboaielor balcanice:”copiii s-nsurau de
14-15 ani i feaile. A noastr bab a spus, c mama ei a spus c vreodat
de 20 ani, nu s-a mritat înintea lu 20. Ali a fost rzboiu, i câta la 10-15
ani rzboi. i are omu un copil, doi, îl iau în rzboi. S gândete, n-are
nimic, casa goal. Ei atuncea iut’, mi iut’ îi însoar, ca s aib gloat i
dac piere el atuncea s le râmie, aia vreme de Turcie. Turcu, copil care a
fost cununat, nu l-a luat. Care n-a fost însurat, l-a luat turcu, di de 5 pân
la 17-18 ani”(B.N.). i în primul rzboi mondial când au fost ucii foarte
muli brbai, pentru asigurarea forei de munc i continuarea gospodriei,
femeile au luat de nurori fete mai mari pentru fiii care înc nu erau supui
obligaiilor militare, tiind c ei vor pleca în rzboi, dar vor rmâne urmaii
i nora care vor continua „viaa” gospodriei.
Unele femei i-au mritat fiicele minore cu brbai mai în vârst, întori
din rzboi, dar i cu invalizi de rzboi.
Regula cea mai important ce era pstrat cu sfinenie, era aceeea ca
potenialii soi s nu fie rude de sânge, considerându-se rude de sânge pân
la gradul al aptelea de rudenie. Limita de rudenie pentru cstorii s-a
schimbat dup al doilea rzboi mondial, pân la gradul al cincilea de
rudenie, persoanele în vârst fiind îngrozite de acest lucru, spunând c „a
venit sfâritul lumii”.
Alte condiie pentru o cstorie reuit, pentru ca urmaii s fie
sntoi, harnici i cinstii, era ca biatul neaprat s fie de familie bun:
“vreodat a ezut tot aa ai btrâni, s-a vorbit, ete aicia este copil bun, de
bun femilie, colo la nu e bun, la câta bea, uvec s-a ctat i animalul de
femelie, aia s tii tu. Iaca vaca care-npunge, bate cu cracii, bou care
omoar nu e bun, ala ili s castreaz ili s taie. S tii ce v pun acum, c-i
100% asigurat: care de femilie ar omorât, omor i-ai lor copii, care de
femilie fur, au s fure, care femilie de curvari, e curvari, care-s brbi, îs
brbi, care e femilie bun, e femilie bun”(B.N.).
În privina soilor, propunerea era fcut de prini, în multe cazuri
respectându-se cuvântul tinerilor, iar alegerea era fcut împreun, ”da’
n-au ales copiii, au ales ai btrâni”(N.B.). Dac tinerii nu erau de acord cu
sugestia prinilor, btrânii casei erau de partea tinerilor i pledau pentru
145