Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
Copilului nelegitim i se spunea simplu „cópil“, acesta nefiind dorit.
Mamei care a nscut un asemenea copil nu i s-a zis ca „a nscut”, ci „s-a
cópilit“. În astfel de cazuri, aceti copii aveau de suferit din partea
comunitii, fiind de cele mai multe ori izolai, expui tachinrii din partea
altor copii. Multe msuri de protecie au fost omise, nu au avut moa, nici
na, nu li se fceau petreceri sau festiviti de familie. Totui, în familie
btrânii ocroteau copilul i mama, acetia spunând c: „E pcat s moar,
de la Dumnezeu e dat”(F.P.). În cazul în care mama se cstorea i lua
copilul în familia nou, acesta era tratat ca un strin. De obicei erau
îndreptai s fie slugi la famili bogate sau au fost adoptai de ctre familiile
fr copii. Copilul înfiat a fost îngrijit ca i propriul copil i a avut dreptul la
motenire. A fost numit „fiuor i sufit“. În Bacevia (Baevica) pomana
decedatului nscut în afara cstoriei a fost altfel pregtit, indiferent c el,
ca om matur sau btrân, a putut fi om bun i cu reputaie.
OBICEIURILE LEGATE DE CSTORIE
Sunt un complex ceremonial ce marcheaz în mod srbtoresc
schimbarea existenei unui tânr cuplu. Nunta include în satele din estul
Serbiei, chiar i astzi, numeroase momente rituale, prin care e reglat
“trecerea” dintr-o etap într-alta. Obiceiurile nu au nici o legtur cu
cstoria civil sau religioas, ele precedând cu mult actul nupial în sine,
scopul fiind acela de iniiere a tinerilor în viaa conjugal, de cunoatere a
viitorului so, de protecie a tinerilor cstorii.
Iniierea se fcea începând cu vârsta de cincisprezece ani, când aveau
voie s participe la festiviti, bieii sub optsprezece ani fiind considerai
„danaei“ (flciandri, dncei), iar dup optsprezece „dana“ (dnaci).
Fetia devenea fat din momentul în care începea s poarte „muo“, i
anume o coad împletit trecut peste frunte. Ea se acoperea cu „propuada“
(broboad), iar mai târziu cu „cherpa“ (basma), astfel încât coada s se
poat vedea.
Din momentul apariiei menstruaiei prinii îi pregteau haine de
srbtoare asemntoare persoanelor adulte de sex feminin, fata având voie
s mearg frecvent la petrecerile satului. Ea era învat acas s joace, “sî
nu ias în lume, da sî nu ie juca“(F.P.), ea având voie s se prind în hor
abia când a învat s joace, sub supravegherea atent a prinilor în vederea
pstrrii puritii.
143