Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
cas dac e toamna sau iarna, iar primvara sau vara, în curte, sub aer liber.
Pentru aceast ocazie prini copilului trebuiau s pstreze uic i un butoi
cu vin.
Actul tunsului îl efectueaz naul i naa în prezena prinilor,
bunicilor i a rudelor. Ritualul are loc sub acelai mr: “s duc iar la mru
de Sâmpetru”(F.P.), de regul tot acela unde s-a aruncat apa de la prima
scald a copilului. “Vine nau aduce pânz alb i puni copilu pre pânz
alb i ce duci sub mru-l care rodece”(C.D.). Ar fi fost bine dac mrul
era cu rod, dar nu neaprat. Ritualul are loc totdeauna înainte de prânz.
Mama se aeaz pe un scunel, ”îi duc la mum un scamn”, întoars spre
rsrit, iar bunica pune copilul în poala mamei. Cineva d naei o pâine
“îngurit”, cu o lumânare aprins, iar ea o pune copilului deasupra capului.
Naului i se d o foarfec, i el trebuie s tie, prin colac, uviele în form
de cruce: deasupra capului, de la cretet, mai sus de urechea dreapt, apoi,
mai sus de urechea stâng: „i acolo le taie câta dici i câta dii. S face
cao crue i pru la ce-l taie”(P.I.) îl d mamei care îl pune pe un bnu,
„pr banu’ la”, ca s fie copilul harnic i curat ca bnuul, “îl lipeace cu
cear di la roi, gi la stup i zici aare: s fie curat ca banu’ i s fie falnic
ca mierea, ca seara s ai zdravelie i ponom i lipeci pru de aia, de banu’
la cu cear.”(M.I.) Prul este pstrat ca un talisman, pentru norocul
copilului. Acesta poate fi folosit mai târziu pentru descântat sau vrjit: ”i-i
d la mum pru la ce l-a tiat, i ea îl pune-n cear, i îl pzte, cât e
vie. C e bun e descântat. Da în ce descântece, nu tiu”(A.D.). Apoi, naul
îi pune copilului cciula pe cap pentru prima dat dup natere, iar prinii
au voie s tund copilul începând de a doua zi sau dup câteva zile.
Petrecerea poate s înceap imediat dup ce naul binecuvânteaz
pâinea, purcelul fript, uica i vinul cu urmtoarele cuvinte: „Mîncaria î
butura i pi mas sî fie în sanataa finului mieu, lu ......., cu striee(noroc)
sî-i fie luvatu -in chic!“ (F.P.)
În timpul petrecerii, naul lua copilul în brae i mergea în jurul
mesei cu el de la oaspete la oaspete pentru a primi cadouri.
Numele copilului i „Boedzul“ (Botezul). Dac la naterea
copilului, rolul cel mai important îl are moaa, la ritualurile legate de botez,
de copilrie în general, incluzând i obiceiurile de nunt, rolul important va
reveni naului.
„Naâia“ (Nia), are o semnificaie important pentru familie, chiar
dac este o form de rudenie artificial. Naului îi se spune „na“, sau
“nun“, iar naei, „nan“, sau „ni“. Cel care este nit i se spune „fin“.
Respectarea reciproc este profund i permanent.
140