Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
i pân-n grind i pro urm frângi colacu i cao zici aiasta e un
prcel(bucat) de moa. la-l ia moaa, da’llalt s taie i s d la
goti(oaspei). La aillal’ ce-s aciia.”(J.Z.)
Atunci “moaa o druie pe leuz cu: cptâi(pern), o prechi de
cirepi, o cârp(basma)”(P.S.).
Acest obicei, cu cât înaintm în satele dinspre vest, spre Valea
Moravei, s-a pierdut, nu se mai regsete, în schimb în satele româneti din
est, pe valea Timocului, am întâlnit echivalentul ritualului în aa numita
ceremonie Muaa-Moaa, ceea ce demonstreaz înc o dat rolul important
pe care aceasta îl are la naterea copilului.
„MUAA“ (MOAA), este o festivitate mai mic i poart numele
persoanei care are rolul de a tia buricul nou-nscutului. Ceremonia se face
în cinstea moaei i a copilului, petrecerea organizându-se în perioada dintre
Sfântul Vasile i Boboteaz, în casa moaei.
Ea pregtete o pâine special cu decoraiuni pentru aceast ocazie, iar
prinii aduceau altdat coaste de porc fcute la cuptor, uic i vin. Acum
aduce fiecare ce crede de cuvin. Înainte de ora dousprezece pân în
prânz, moaa se pune în capul mesei întoars cu faa spe rsrit, cuprinde
copilul de la subrae, care este, deasemenea întors spre rsrit îl ridic de
trei ori pân la grind i zice: „Copilu sî traiasc, pru alb smpeasc!“(F.P.).
Un sfert din pâine se atârn pe cuier în cas pentru
creterea i sntatea copilului, unde rmâne timp de trei zile. Masa se d în
sntatea i norocul copilului.
În ultimul timp, numrul invitailor s-a mrit, petrecerea fiind
organizat cu muzic. Au existat cazuri în care mai multe familii s-au
îneles s organizeze serbarea într-un singur loc, în acelai timp, cu moaa i
oaspeii si. Muzica au pltit-o împreun: “i moaele s-a împreunat, 2-3
ci s-a fcut i toî la un loc, o veslie mi mare, toî a pltit
lutarii”(F.P.). Astzi se organizeaz din ce în ce mai rar „moaa“.
„Luvatu in chic“-Tiatul moului. Este prima tunsoare a copilului
i este de datoria naului s o fac. Se taie moul doar la biei: “s ia din
chic numai la bie”, deoarece fetelor nu li s-a scurtat prul. Se face pân
la sfâritul primului an de via al copilului sau în al treilea an, în nici un caz
în al doilea an.
Pân la acest eveniment, prinii nu au voie s tund copilul, indiferent
de lungimea prului, nici cciul nu îi puneau altdat pe cap. Pentru a-i
proteja de frig, copiilor li s-a pus batic pe cap. Dac nou-nscutul era biat,
botezul i luatul din mo se puteau organiza în acelai timp. Stenii mai
bogai organizau aceste ceremonii separat. Luatul din mo se organizeaz în
139