Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />
apa <strong>din</strong> pahare: “Dimineaa, turile alea, colaii alea, le-mpar la copilai<br />
s le mnânce cu mierea-aia, cu apa aia <strong>din</strong> pru, ce s-a pus<br />
prst(peste) noape, ce-a sttu”(A.D.). Turtele trebuie mâncate în cas,<br />
cre<strong>din</strong>a fiind aceea c dac sunt consumate în afara casei, copilul va fura<br />
când va crete.<br />
Dimineaa dup ateptarea ursitoarelor, moaa înf copilul, aranjeaz<br />
„agân“ (leagnul). În leagn se pune lân:”iai un caer de lân i când pui<br />
caeru’ zici aa: S fie moale ca lâna, s nu zbieri pre ai ti, s fii bun cu<br />
vorb molcu cum e lâna pre oaie, nicicând s nu fii sprios”(P.I.), se<br />
pune un aternut <strong>din</strong> pânz i o ptur.<br />
Mai întâi, în leagn se pune o pisic, s-i fie copilului mereu cald în el,<br />
iar dup aceea se pune copilul înfat i se acoper (astruc) cu o alt<br />
ptur, când se scoate <strong>din</strong> cas sau când doarme: „puni mâu’: s fii moale<br />
ca mâ, s ai uvek voie bun cum e mâu’ bun i clduros, s dai cu el prin<br />
câte ape re(rece), s fie zdravn i nicicând s nu fie friguros. E, pe<br />
orm, nu e mora(neaprat) ba atuncea ziua cân’ vini, ali când îl ia, îl puni<br />
care vrea pre moar, pe piatra di la moar i zici: s fie vorbitor ca ochiu<br />
morii”. (P.S.)<br />
Copilul s-a inut în leagn, acesta având “bieri” pentru a putea fi legat<br />
la spate, iar în cas s-a legat de verigi la grind i s-a folosit pentru<br />
legnarea copilului. Ca s adoarm mai uor copilului, mama îi cânta<br />
cântece de leagn.<br />
Povoinia este un obicei recent: “când vine acas (de la spital), la o<br />
sptmân dup ce s face, ali n-a fost de btrânea”(A.D.). Se pune o<br />
mas în cinstea copilului i a mamei, la care<br />
particip familia, rudele i vecinii.<br />
Ridicatul la grind -“Când faci grânei”.<br />
Un alt rol important pe care îl are moaa, în zona<br />
montan între Homoli i valea Timocului, la<br />
românii munteni-ungureni, este acela ca în ziua<br />
de Sf. Vasile s-l ridice pe copil la grind:<br />
“Atuncea moaa fae colac, aa cao cap. i pr<br />
colacu al ia(aci), puni, frigi coast i fierbi<br />
oau i flie e brânz i o kil cu vin i cu<br />
soc(suc) i rchie i tot aia moaa adue. i<br />
pân nu pleai cu prânzu’, tu iai colacu’ i<br />
copilu/fat ce s fie i zâci aa, stau pre prag la<br />
u i zici: cum âne grinda greutae atât s<br />
ân copilu sntae. De 3 ori zici aa i-l rdici<br />
<br />
138<br />
Foto 47 Ridicarea la<br />
grind a lui Jurj Andrei, 2<br />
ani, sat Metovnia