15.09.2023 Views

Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

IoneliaToarc<br />

Foarte puini le-au dat i un nume: “P ai btrâni, spune c sunt jenske<br />

(femei), p tiu cum s chiam: Vârbura, Vârbarea i Mizlcua”(P.I.).<br />

Masa ursitorilor se pune a 3-a noapte dup natere, “p da, la trei<br />

nopî”. Funcie de regiune, turta se pregtete de ctre moa, acas la ea:<br />

“al treilea zî, ea(moaa) aduce turta”(B.N) sau este pregtit acas la luz:<br />

“turta o punea ai <strong>din</strong> cas”(A.D.). De asemenea variaz i numrul turtelor,<br />

de la sat la sat, punându-se o turt sau 3 turte, nedospite i nesrate: „trei<br />

colaci înguriî i 3 lumnri i 3 paare de ap i 3 grundeni de<br />

miere”(Z.C.). Turtiele pân nu se pun la copt “pe tabl, pe poret (cuptor)”<br />

se orneaz cu o cruce la mijloc pentru cea tînr, dou pentru cea mijlocie i<br />

trei pentru cea mai mare. Acestea se ung cu puin miere, „aia s pune<br />

lumânare i s pune trochi i s pune i miere de stup i miere de<br />

trest(trestie), cât sare i le dai de poman la urstori”(L.B.). Ele se pun<br />

pe o bucat de pânz sau pe o msu rotund, la capul copilului i lâng<br />

fiecare turt se pune câte o „trochi de ap, numa s pierdur i trocile<br />

alea”(N.S.) sau un pahar cu ap i diverse obiecte, cu scopul de a cpta<br />

bunvoina ursitorilor i prezicerea unui destin cât mai bun. Pentru viaa<br />

copilului este decisiv hotrârea celei mai tinere ursitoare:„noaptea vin alea<br />

3 ursâtori, 3 fee. i acu ele resc(decid). Zâce una, alalalt i a treilea<br />

<strong>din</strong> mijloc. Cum ea zâce, aa are s-i fie jivotu, viaa, de când s-a fcut,<br />

pân moare”(P.I.).<br />

Soarta se interpreteaz pe baza visului pe care l-a avut mama în acea<br />

noapte. Ea trebuie s-l rein i s-l spun, astfel încât femeile mai btrâne,<br />

<strong>din</strong> vis s interpreteze mesajul destinului: „i ce a visat într-o noape de aia,<br />

muma, ea a povestit visu la muieri i iale pe visu la a ghicit”. “Dac visz<br />

rom, atuncea o s fie tii, nu norocos, dali o s fie vozacili(ofer), da’nu s<br />

tie cum. Dac visz sngire(sânge), e, tuncea sngirele alea amu poa’ s<br />

duc i-n ztvor, închisoare, inim rea. Dac visz vrun poclon, vreo floare<br />

frumoas, palice, bogato, ili -a dat pâine, ili ete aa, atuncea o s fie gusto<br />

liubivi. Tako(aa). “ (P.I.)<br />

Moaa, pe lâng turt: „nu vine cu turta goal, dac e de slast(de<br />

dulce) aduce un pui, o kil de vin, pune vreun ban, c s fie cu strece, cu<br />

noroc, copilu ori fata. i-acuma duce, i-acuma pune, la cap aia la pat<br />

unde doarme”(N.S.).<br />

Chiar dac femeile nu mai nasc acas, obiceiul de ursitori se pstreaz,<br />

ritualul fiind îndeplinit, funcie de locul naterii: „Aa a fost demult. Acuma<br />

ele s fac mi mult prin bolni(spital)”(Z.C.).<br />

Masa de ursitori se ridica în prezena a trei biei, dac nou-nscutul<br />

este biat, sau trei fetie dac e fat, i li se d s mnânce turile i s bea<br />

<br />

137

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!