Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
dacice, deci aparine vechiului fond autohton carpato-balcanic, termenul
fiind preluat din limba român de bulgari, unguri ucraineni, polonezi” 261 .
În satul Porodin, dar i alte sate dinspre Valea Moravei, termenul de
moa se regsete sub numele de “Babi”, locuitorii recunoscând c:
“demult i la noi avea numele de moa”(P.S.).
Prima scald a nou-nscutului. Moaa face prima baie a nounscutului
la 3 zile dup natere. În prima scald se pune ap sfinit:
“molivda otma te duci i pui samo cât, câta pân la 40 de zâle, din
molivd”(A.D.), alturi de “pene e gâsc, s nu-i fie frig, s-i fie cald
întoeuna”(L.B.) i câteva crengue de busuioc, acesta protejând copilul
împotriva rului. În timpul scldatului moaa nu are voie s vorbeasc
pentru ca acest copil s nu fie plângcios. Dup tergere, copilul se afum
cu fum de suntoare, iar apa de la prima scald se toarn la rdcina unui
pom roditor, de obicei “apa o duc la mru e Sâmpetru”(A.D.), sub care
urmeaz s se fac mai apoi i ritualurile de la luatul din mo i nunta.
Scldatul copilului de ctre moa timp de patruzeci de zile, se mai
întâlnete doar în satele dinspre valea Timocului, în satele dinspre munii
Homoli i valea Moravei, scalda de ctre moa fcându-se doar în primele
zile de la natere.
Cândva, tatl i ceilali membri ai familiei puteau s vad nou-nscutul
abia dup prima baie.
În unele sate se mai pstreaz înc interdicia de a scoate copilul afar
pân la patruzeci de zile pentru fi protejat de influea oimanilor, „pîntru
oimani. i acuma pân la o lun de zâle, nu o scos copilu afar s nu s
bage oimanii în copil. i dac l-a scos, nu cuteza ca scutecele, dac sunt
uscate afar, oalele nu cuteza s-negureaz, cu faa aia a copilului, dac a
uscat-o pe prjin, trebuia s le ia înuntru pân nu zvârne(apune)
soarele c s nu s bage oimanii în ele“(N.S.), s nu fie expuse
“trimesturilor” (vrjilor). Dac în sat sau în apropiere exist o biseric, se
aduce apa sfinit de acolo i copilul este înscris în crile bisericeti.
Obiceiuri de protecie a copilului. Protecia nou-nscutului a fost
continu pentru c „nu se tia de unde poate veni rul“. Existau anumite
ritualuri de protecie, de care mama trebuia s in cont. Rul cel mai
frecvent, care putea s afecteze copilul este deochiul. Împotriva deochiului
se folosea a roie care era cusut pe faa copilului, s-a legat la încheietura
de la mâna dreapt sau s-a pus în leagn sub copil. Întodeuna „a tiut care
261 Ion Ghinoiu, op. cit., p. 152; cf. V. Scurtu, (1966), Termeni de înrudire în limba
român, Editura Academiei, Bucureti, p. 236.
135