Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />
rsteul) de la boi: “moaa a tiat buricu. Mi întâni rstu, la jug, ce s<br />
pune s bag la lact i seacera ori scurea. Ma pe seacere mi mult, s<br />
pune buricu pe seacere i s-a dat cu rstu, aa l-a tiat”(F.P.). R<strong>estul</strong><br />
cordonului se usuc si se pstreaz pentru tratarea sterilitii: “i acuma<br />
moaa l-a legat buricu, da crâmptu la e buric care a rmas, l-a pzât i<br />
l-a uscat. C a fost bun, care nu rmâne greoane, s bea di pi el, c s fac<br />
copii”(F.P.).<br />
Faa sau aa de înfat. Moaa trebuie s aduc o sfoar <strong>din</strong> estur<br />
<strong>din</strong> lân numit „faie“ sau „a i înfuiat“, cu care se înfa copilul. Un<br />
capt al acesteia este prins de un scutec, iar la captul cellalt se coase o<br />
bucat de tmâie s nu vin ai nepomeniî, a roie, un ban i în unele sate:<br />
ale btrâne, a pus i usturoi i nite iarb. Faa are rolul de a apra copilul<br />
boal i de deochi. Copiii au fost inui numai în scutece i legai cu faa<br />
mult timp:„i dai pr urm pr dup copil pân la vâru(vârful) lu deget,<br />
c-aa a fost vreodat, da i mâinili i s-au legat. Îninte, de btrânea s-a<br />
ânut legat mult”(P.S.), crezându-se „c-o s fie irept”.<br />
La natere, mai important decât naia este moitul. Moaa este <strong>din</strong><br />
neam, moa de batin, moic sau rud cu familia în care se nate copilul:<br />
“Sor bun/dac nu altcineva, cineva apropiat”(P.I.), “muiere mi btrân,<br />
când muierea trebuie s fac copilu, ajut”(S.M.), fiind aleas <strong>din</strong> partea<br />
tatlui sau a mamei, foarte rar o rud de sex masculin. Moaa, singur sau<br />
împreun cu soul ei îndeplinesc numeroase funcii ceremoniale i rituale,<br />
fiind ca o adevrat instituie: ajut femeia la natere i tie buricul<br />
copilului, dac aceasta nate acas, îi face prima scald, îl pzete de forele<br />
malefice prin descântece, pune masa ursitoarelor, scoate copilul <strong>din</strong> spital,<br />
dac acesta se nate în “bolni” 260 , duce copilul la biseric pentru botez, îl<br />
d la grind de Sf. Vasile: “Moaa e s sprimeasc de beba, în ce s scoace<br />
beba. Ea cumpr duni, pelene, oba vesno, aia bengi i tot aia ce duce<br />
moaa, predai la babi, o-nvluie-n aia i moaa-l i ia <strong>din</strong> bolni (spital).<br />
Când ajunge acas’, ea-l scald i-l îmbrac i pe orm e ruceac. Sprimesc<br />
care ce are. Dac e de post, posno s-a fcut pe post, el atuncea face de post.<br />
Da’ dac e perion slasta, tu atuncea faci ili care ce are. i aa”. (N.S.)<br />
Dup etnologul Ghinoiu, cuvântul moa, este “sigur preroman, se<br />
înrudete cu forma albanez i face parte probabil, <strong>din</strong> graiurile ilirico-traco-<br />
<br />
260 Spital în limba sârb, termen preluat i de românii <strong>din</strong> <strong>estul</strong> <strong>Serbiei</strong><br />
<br />
134