Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
dar se stabilete o colaborare consultativ i între mamele celor doi soi, cu
privire la conceperea i îngrijirea sarcinii.
Regulile stabilite erau urmate cu sfinenie: în cazul în care locuina era
format dintr-o singur camer cu vatra la mijloc, de cele mai multe ori, toi
ai casei au dormit împreun pe rogojini, cu picioarele întoarse ctre foc.
Aproape de u cu securea alturi, dormeau bunicul i bunica, apoi nora sau
fiica cu soul, lâng el fiul sau ginerele cu soia. Copiii minori au dormit
între prini. Locurile de dormit s-au schimbat în funcie de vârsta copiilor i
dominarea sexelor în familie. În asemenea condiii, actul sexual, chiar i în
cazul proaspt cstoriilor, nu s-a efectuat în cas, nici noaptea în timpul
somnului celorlali membri ai familiei. Tinerilor cstorii le-au ales lucru în
câmp i în gospodrie, acolo unde puteau fi singuri. Era ruine s îi
exprime dragostea reciproc fa de cei btrâni. Pentru conceperea copilului
i alegerea sexului, tinerii soi erau sftuii s fac dragoste cu capul întors
spre rsrit, cel mai bine sub corn ca s fie copilul sntos tun, iar motivele
practice fiind: sub corn nu erau erpi, iar cornul ca arbore tufos asigura o
bun protecie vizual. Despre toate acestea femeia trebuia s aib grij, fr
a avea obligaia s-l iniieze i pe brbat 257 .
Absena sarcinii mai mult de un an provoca nelinite în familie. Prima
msur era aceea ca femeia steril s mnânce aproximativ zece flori de
„iarb moale” care crete pe câmp i în vie: flori roii pentru fat i flori
albastre pentru biat. Dup discuiile avute cu soacra i cu mama, mergeau
dup sfaturi i la „mue irie“ (femei care posed cunotine).
O alt msur era trecerea femeii printr-o crcan (copac crescut
dintr-o rdcin dar cu 2 tulpini), procedeul considerându-se eficient i
curativ pentru femeia steril. Înainte de trecerea prin crcan, femeia
trebuia s poarte în sân un mr i un ou, iar la brâu busuioc. Femeia începea
trecerea, întoars cu faa spre rsrit. Trecând prin cracan de la stânga la
dreapta, îi fcea cruce i zicea: „Ajut-m Senta-Maic Marie i aia e am
venit, sî rmân greuae ca tuae muierii, sî fac î uo copi ca tuat muma
î muaa“(F.P.). Acest act era întotdeauna efectuat în prezena unei alte
persoane, de obicei soacra. Un astfel de copac, unul dintre puinii, a existat
la hotarul Gamzigrad numit „Opštine“. S-a considerat c are mai multe
aciuni eficiente asupra sntii.
Totodat, se mergea i la vrjitoarele satului dup sfaturi, aceastea
încercând prin vraj stabileasc un echilibru între so i soie, echilibru care
dup prerea lor, era tulburat prin vrji aruncate asupra soilor de ctre
257 date culese de la P.F., 65 de ani, sat Osnicea.
131