Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
VII. VIAA SPIRITUAL
LA ROMÂNII DIN ESTUL SERBIEI
Datorit unei etnogeneze complexe cât i a influenei limitate a
bisericii, aproape inexistente în regiunea moravo-timocean, multe elemente
precretine au supravieuit de-a lungul timpului, viaa spiritual a populaiei
din regiune fiind una arhaic i divers. Viaa spiritual a românilor din
arealul studiat, compus fiind din tradiii orale i muzicale, obiceiuri,
credine i rituri magice, are adesea, puternice rdcini precretine.
Regiunea Serbiei de rsrit este foarte bogat în obiceiuri care joac un
rol important chiar i astzi în viaa cotidian a locuitorilor. Multe ritualuri
se practic i în prezent, în timp ce altele mai supravieuiesc doar în
amintirea oamenilor mai în vârst. Nu exist evenimente care s nu fie
însoite de tradiii corespunztoare, acestea fiind nite reguli, coduri
tradiionale de comportament, aprute din experien i obinuin care,
asemenea legilor, dei nu sunt scrise, conduc din umbr întreaga societate i
reprezint o caracteristic etic esenial a oricrei comuniti etnice.
OBICEIURI I SRBTORI DIN CICLUL VIEII DE
FAMILIE
Momentele cele mai importante ale vieii fiecrui om sunt un pretext
pentru folosirea obiceiurilor corespunztoare, care au drept scop fericirea
persoanei care este în centrul evenimentului.
Obiceiurile populare din ciclul familial au avut rol decisiv reglarea
nupialitii, natalitii i mortalitii. Trecerea era pregtit cu mult timp
înainte, prin obiceiuri, acte rituale, i practici magice.
OBICEIURILE LEGATE DE NATERE constituie un grup
important de practici i obiceiuri ce are în vedere sosirea pe lume a unei
fiine noi, având menirea de a-l ajuta pe copil s se intregreze în familie,
neam i comunitatea rural. Aciunile care stimuleaz fecunditatea începeau
chiar din timpul ceremoniei nupiale, se prelungeau pân în momentul
cstoriei, fiind încununate de naterea copilului.
În regiunea cuprins între Timoc i Morava, dup cstorie, în vederea
procrerii toat familia are grij de tânra soie, în special soacra i bunica,
130