Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
toponimicul slav nefiind decât traducerea celui românesc. Numele de
familie (înaintea srbizrilor lor), i mai ales poreclele, sunt pur româneti.
Început în timpul lui Milos Obrenovic, programul agresiv de
discriminare naional i de asimilare forat a românilor din Serbia de
Rsrit, continu i în prezent. Învtorii români au fost înlocuii cu cei
sârbi, iar preoii au fost gonii în România i înlocuii de asemenea cu preoi
sârbi, ce cântau liturghia în slava veche. Pân la acea dat, numele date
copiilor erau româneti, naul fiind
cel care alegea numele copilului, fr
a-i întreba pe prini: “vreodat
lumea s-a chemat cum s-a chemat la
noi: Lica, Rdosau, Cola, Jâlcu,
Florea, Nasta, Ana, Petra, Nua,
Polca, Voica, Maria, Dinca”(A.D.,
Rean); „baba sava, burcea lu iano
Foto 45 Baba Petria, 91 ani (2001) i
mo Ilici, 73 ani (2001), sat Luchia
(P.S., Porodin); „a fost îninte:
Stana, Floarea, Iovana, Gheorghe,
Stoian, Pera, Ilia, Licu, Gicu, Nicula,
Bogdan” (M.M., Ram); Van, Paun,
Pn (F.P., Osnicea); Cucu, Lpdat,
Beac, Ciortan, Preda, Ioni (B.C.,
ipicova).
Mitropolitul de atunci a întocmit
o list cu câte 20 de prenume
Foto 46 imanovic Polca, 98 ani
(2010), din neamul giurgionilor,
Porodin
masculine i feminine sârbeti, pe care le-a împrit preoilor sârbi pentru a-i
boteza pe copiii românilor (treptat numele i prenumele româneti au
început s dispar) 249 .
Chiar Tihomir Georgevici recunoate c în “urma interveniei
autoritilor bisericeti, astzi nume ca cele de mai sus (Pârvu, Ion, Truca,
Tril, Iancu, Martin, Jurca, Ana, Stana, Petra, Brândua, Dumitra etc....),
249 Dr. A. Popovici, (1916), Sârbii despre românii din Serbia, în Tribuna, nr. 14, p. 246-249,
p.247.
127