Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
anii 1970, aprând astfel i denumirile româneti întâlnite în hrile mai sus
amintite. Amintesc doar harta “Ruralni turizam, Istona Srbija-Bor” 247 , unde
pe lâng denumirile sârbeti de râuri: Borska reka, Kriveljska reka, Borsko
jezero, majoritatea numelor de vârfuri i culmi care apar pe hart, sunt
româneti: vârful Kurmatura (979m), vârful Pjatra Rošlja (744m), vârful
Mikulj (1023m), vrh Goli (1037m), Kulmeamare, Goli krš, Stobori.
În urma cercetrilor în teren, am constatat c situaia în teritoriu este
total diferit de cea prezentat în hrile oficiale actuale, fapt consemnat i
de Vâlsan acum 100 de ani. La nivel local, în zonele locuite de comunitatea
româneasc, toponimele se pstreaz în forma iniial, stenii folosind zilnic
denumirile româneti. Dau câteva exemple de toponime, pe care localnicii le
folosesc frecvent: dealuri: Dealul Cerâ, dealul Târleiche, Padina
(Isânov) 248 , Dealu al lu Râtu, Dealu al mare (Celevabara), Cioca
(însemnând deal mai mic), ealu al mare(Osnicea), Cioaca Borului (Bor),
dealul Pincum (Ram); Cârcioara (cu sensul de piatr goal), Cleanu al
Mare(Criveli); ogae: ogaul Pietrii, ogelul de pe Pisc, de la Râp, de la
Salc, Ogaul Slitei ce izvorte aproape de Într Drumuri, ogaul din
Poieni, ogaul de la Mormini, Drumul Morii (Isânov), Ogau al Sc,
Dumbrava (erbanov); mori pe ap: Moara Nou, Moara Badi, Moara din
Cot, Moara de la Vârtej, Moara lui Van al Nicolii, Moara lui Iaa, terenuri:
terenul Vârca, terenul Seciu, terenul La Ulm, terenul Poiana Mare, Seci
(Pamânt bun i neted), terenul Njilova, terenul Porcre, terenul Funduri,
es, terenul Olrii, Valea mare, Tufa mare, Tufa mic (Celevabara), Între
rugi(Ram) culmi: Cracu Rou, Cracu, Grzii, Coasta Golii, Stârmin,
Botior, Cioac, Cracu Iacov, Coasta Feregi(Isânov), apa Arnuta
(Osnicea), apa alb, “încoace s cheam ada (insul), pi lâng Dunre, unde
apa s-apropie” (Ram).
NUMELE DE FAMILIE (PATRONIMELE). Foarte multe
toponime au existat sau exist ca nume apelative în limba de toate zilele. O
parte din toponime sunt nume de persoane, adesea purttorii de nume slave
fiind românii – mulimea de toponime de origine slav nu este totodat, o
dovad despre numrul mare al slavilor în timpuri mai vechi, uneori
247 Hart emis de organizaia de turism din Bor, care face parte din RARIS-Regionalna
agencija za razvoj istone Srbije.
248 G. Zicereanu, B. Abraevici, op.cit., p.138-140.
126