Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
activiti legate de domeniul forestier, existente în trecut în acest areal:
Ulmu, Skoruš, K'mpušeret (Câmpu cu Cer), Goruniš, Frisinej (Frsinei),
Cetina, Arcari (Arari), Faca prunuluj (Faa prunului), Na ereš (la cere),
Karpiniš (Crpini), Tri goruna (trei goruni), Tilva cu Frasinj, Prun, Alun,
Stupinj (Stupi), Kulmea Kuratur (Culmea Curturii), Sanunj (Snuni), oka
Prljite (Cioaca Pârlit), alu Perilor (Dealul Perilor), Dubrava
(Dumbrava), oka Vinjilor (Cioaca Viilor), Tilva ku Bužoru (Tâlva cu
bujori), Kulmea Flori, Oskoruša, oka Gorunj, oka Vinjilor, Kulmea
Albine, Kuratur, Kustur, Petriš, eret, Periš, Frasan, Gorun, Poljana
Kusanunj, Kraku Žugatri, Kraku Karpin, Kraku Kueru etc.
Redau mai jos i alte denumiri româneti gsite pe hrile întocmite de
Institutul Geografic Militar al Serbiei, dovezi de necontestat, care probeaz
înc o dat existena i continuitatea elementului românesc în arealul din
moravo-timocean; culme-cioac-deal: Kraku Krag 244 , Kraku Kalafir,
Kraku Graba, Kraku Reu, Kraku Šukuri, Kraku Dupeš, Kraku irbi, Kraku
Hadžjie, Kraku la Kruš, Kraku Venturiša, Kraku Kumušuroj, Kraku Skorca,
Kraku Pet, Kraku Smidos, Kraku Plopi, Pripor, Tilva Urosa, Kraku Pripor,
Somnik, Koš, Kraku Proulj, Cracu Kani, Kraku Dobrii, Kraku Ursuli,
Kraku Balta, Kraku Karamida, Kraku Ursoii, Kraku Koriti, Kraku Togaj,
Kraku Krastavec, Kraku Ursuli, Kraku Ograda, Puturoasa, Baja, Dilma,
Magura, Liljak, Flamanda, oka Rošja, Okna, Padina, oka Grljej, Krua
Fei, Kulmea Mormentulj; câmpuri-terenuri: Porkarec, Drum, Pojenj,
Koturi, Strana, Buum, Sapatura, Intra drumi, Mogila, Zbegovište, Tavan,
Kalaura, Kukuluj, Pester Ponor, Vakarija, Buda, Cuc, Ogoru, Karamid,
Desupra, Veriga, Brsanj, Poljana Feaska, Stupunj, Bivoljaa, Zbeg,
Krušar, Kolai, Stupinj P., Kulmea Satuluj, Lakur, Susulejka, Padure.
În schimb, în hrile generale turistice i colare 245 ale Serbiei, în
prezent, majoritatea toponimelor apar ca fiind de origine slav, grafia este
predominant chirilic, doar câteva denumiri mai amintesc de originea lor
româneasc (Poljana, Vlaski Do, Valja Fundata -lac pe râul Pek-, Tilva
Goronjit, Vajuga, Popadjia, Goli krs, Kopita) 246 .
Totui, în unele hri turistice regionale actuale, emise de organizaiile
de turism ale optinelor, se preiau informaiile din hrile întocmite pân în
244 Denumirea de krceag este dat urciorului.
245 Srbija, Skolska geografska karta, 1: 1 200 000, Beograd.
246 Srbija, (2007), Auto-turistiko-geografska karta, 1: 480 000, Merkur SV, Beograd, p.14-
21.
125