Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
Cele mai mari modificri se întâlnesc, aa cum constata i geograful
Vâlsan în 1910, la nivelul oiconimelor i hidronimelor locale.
Se întâlnesc pe hrile studiate, doar câteva denumiri ce atest existena
unor slae româneti: Sek, Popadjia, Zbeg (Donji Milanovac), Radulovac,
Ramna, Radolug, Magarceva Cula (Petrovac).
Foarte puine vi i râuri locale, mai pstreaz denumirile româneti:
Lac, Zamna, Grindu Raduluj, V. Poljana, Stana Bara, Adamova Bara, Balta
(Negotin), Valja Grabova, Stana Bara, Balta Lunga (Donji Milanovac),
Balta, Saka (Petrovac), Rakitova Bara, Faca(Faa) Mare, Balta Dop, Nasip,
Balta Luduci, Turski Branik, ardak, Balta Perilor (Petrovac), Valja
Srbaska, Valja Repire(probabil Repede), Valja Mare, V. Polak, Albina, V.
Spinja (Veliko Gradite), Valja Stankule, Valja Strnjak, Valja Prvul (Bor).
În privina oronimelor, în regiunea din estul Serbiei, predomin înc
denumirile româneti, chiar dac sunt transcrise în limba sârb. Pentru
ramificaia unor lanuri muntoase, se întâlnete frecvent în toat regiunea,
termenul de crac transcris krak. O frecven foarte mare o înregistreaz i
apelativul culme transcris kulme, precum i apelativul cioac transcris oka
sau uka.
În general, toponimele româneti din arealul studiat provin fie de la
numele proprietarilor ce dein terenurile, pdurile de pe culmile munilor i
câmpurile cultivabile: Kraku Bogdan, Kraku Simi, Kraku lu Pejdonj, Kraku
Olar, Kraku Brani, Kraku Firizan, Kraku Krš, Markov Krak, Kraku Brlan,
Kraku Šindra, Kraku Lordi, Kraku Japa, Kraku Bauca, Kraku Pervuli,
Kraku Srbuluj, Kraku Stepan, Kraku Bugarescku, Kraku lu Vizurini, Kraku
Floresku, Kraku Draguluj, Kraku Kiridesku, Kraku Barbuluj, Kraku uri,
Kraku ulin, Kraku Alat (Cracul cellat-alalt), Kulmea ani, Lisa Poljana,
Patulu Avramu (Ptulul lui Avram), Poljana uroni (Poiana Giurgionilor),
oka Babi (Cioaca Babii), oka Pauli, Kulmea Milku, Kulmea Mickovi,
oka George, oka Jankuli, Kulmea Turkuli, oka Deljia, oka lu Berlan,
oka Mošu, oka Jonji, Kulmea alu Šerban, Kapufeci, oka Trujkoni,
oka Preda, oka Stanuluj, oka orban, oka Stan, oka Babe, Kosta
Iljia Lisa Poljana, Vlaška Livada, Poljana uroni, Kulma Lupan, Dosu
Moraluruj, Dos Labiš, fie provin de la o trstur proeminent a peisajului:
Kraku Mnjalt, Dalu mare, Dalu al Mare, alu Mare, Kampu Lung, Dosul
Mare, Dos Mare, Kulmea Mare, oka Njalta (Cioaca înalt), oka Lunga,
Kraku Long, Kraku Lung, Kraku Lat, Kraku Alat, Kulmea Repide, Kulmea
Mare, Goli Krš, Golo Br., Golaš.
Se întâlnesc de asemenea, numeroase hileonime, cu ajutorul acestora
putând reconstitui atât formaiunile forestiere sau vegetale cât i unele
124