Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
Gamzigrad (sârb: , latin: FELIX ROMVLIANA) este un
sit arheologic din sec. IV A.D. i staiune balnear, situat în apropierea
oraului Zajecar i aflat în Patrimoniul Mondial UNESCO 226 . Este locaia
unui complex de palate i temple antice romane Felix Romuliana, construit
de imparatul Galerius (nscut în aceast zon) în memoria mamei sale
Romula. Principalul domeniu acoper 10 de acri (40.000 m). Dintre cei 80
de împrai romani, 40 au fost de origine traco-iliro-dac 227
Oraul Horreum Margi (horreum: Grânar, Margi: Morava),
însemnând “Grânarul Moravei” a fost fondat de ctre romani ca un fort, pe
drumul de la Constantinopol la Roma, unde se traverseaz râul cunoscut
acum sub numele de Velika Morava. Acesta a servit drept baz militar
roman, a avut o fabric de scuturi i a câtigat statutul de municipium
înainte 224AD 228 . Românii din zon îl numesc Podu Nou, îns sub
stpânire slav, a devenit cunoscut sub numele de Ravno ("plat"), deoarece
râul pe care este aezat trece printr-o vale plat. Actualmente oraul este
cunoscut sub numele de uprija, nume ce provine de la cuvântul "köprü"
din turc i înseamn "pod", acesta fiind dat de turci în timpul stpânirii lor.
Alte aezri de mai mic importan care s-au pstrat din epoca roman
sunt: satul Ram, în apropiere de Viminacium, ce ar proveni de la numele de
Roma, satenii spunând i azi: Râm; Municipium a devenit Calite; Idimus –
Medvegea; Pontes – Castellum-iar în 1856 devine Costol; Caput Fossae –
satul Techia de astzi.
Toponime româneti. Pân în secolul XVIII, teritoriul cuprins între
râurile Timoc i Morava, abund de denumiri româneti, permanena
elementului românesc fiind susinut i pe baza toponimiei, chiar dac
istoricii bulgari i sârbi nu o admit. Unii dintre acetia presupun o migrare a
românilor din Banat i ara Romîneasc în sec. al XV-lea, alii în sec. al
VXI-lea sau mai degrab în sec. al XVII-lea i al XVIII-lea.
În inutul iniial al Crainei (teritoriul cuprins între râul Timoc, munii
Deli Iovan, Veliki Greben i Miroci) i Kliuc (Cheia), frecvena denumirilor
româneti este mult mai mare, decât înspre Valea Moravei, unde întâlnim
deja un amestec de topomine româneti cu sârbeti, cele din urm fiind
majoritare. Motivul este acela c teritoriul dintre Valea Timocului cade în
226 http://whc.unesco.org/en/list/1253
227 Iosif Constantin Drgan le înir numele în “Istoria românilor” , Bucureti, Europa
Nova, 1994, pag. 46.
228 Arnold Hugh Martin Jones, The later Roman Empire,: a social economic and
administrative survey p. 284-602.
118