Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
„Crua“, crucea tradiional din lemn, se face din lemn de slcâm,
stejar sau gârni, pentru c aceste specii de copaci rezist foarte mult.
Crucile funerare se construiesc dup anumite norme generale, îns forma lor
poate diferi de la sat la sat, funcie de
meter, acesta punându-i amprenta asupra
confecionrii acestora, în aa fel încât
crucile se pot identifica dup cel care le
lucreaz. Ele se lucreaz fie dintr-o
singur bucat de lemn, fie din dou
buci de lemn. Dintr-o bucat de lemn se
Foto 40 Petrectoare din satul
fac în Podgorac, Bogovina, Valakonje,
Metonia
Savinac, Lubnica i în zonele marginale
din Osni i Mali Izvor. Din dou buci de lemn, puse în cruce, se fac în
Baevica, Dobro Polje, Osni - în partea veche a satului, Gamzigrad,
Šarbanovac, Lukovo,
Metovnica i Zlot 208 . În
anumite sate, crucile au
forme diferite de la femeie
la brbat.
Crucile funerare se
vopsesc cel mai des în
culoarea roie, dar în unele
sate, se dau cu vopsea de
protecie albastr sau
verde.
La fiecare mormânt
din satele româneti se
afl puse la picioarele
mortului i câte o msu
i cu o banc sau dou,
Foto 39 Valakonje (s.) i Bogovina (d.): cruci
pentru femei i brbai
deoarece în timpul anumitor srbtori, când se d de poman mortului i în
cimitir, e bine s se ia câte o gustare acolo i de ctre cei vii, ca mortul s nu
mnânce singur.
În cimitirele vechi din majoritatea localitilor, se pot observa i cruci
din piatr de diferite forme, care au fost folosite în trecut, pentru a marca
mormintele.
208 informaii culese de la F. P., sat Osnicea.
100