Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
Prepoziţia
În textele cercetate sunt utilizate frecvent prepoziţii specifice vechii
române literare sau cu formă arhaică, dintre care unele continuă să fie uzuale
în graiurile bănăţene şi în alte subdialecte de tip nordic.
Astfel, prepoziţia pe este utilizată curent cu forma din limba română
veche: pre / SH, CDL, p. 12, 14, 19, etc.; / PI, p. 69, 71, „pre cel ce grijeşte” /
PI, p. 70; forma pre este generală, prezentă şi în celelalte variante literare şi
reprezintă marcă a cazului acuzativ pentru numele de persoană 221 . La unii
cărturari bănăţeni, forma pre alternează cu pe: CDL, p. VII, 3, 84; / PI, p. 75,
iar în Cronica Banatului şi cu variantele pri, prăĕ / SH, p. 176 198, 174, 176,
182, 192, 259, 275; pi / SH, p. 181, „pi la anu”, p. 58. Formele prăĕ, pre
caracterizează şi în prezent graiul din Valea Almăjului, regiune din sudestul
Banatului 222 . Toate aceste realizări sunt cunoscute şi graiului bănăţean,
în ariile sale 223 (mai puţin pri, care este o contaminare a lui pre cu pi şi apare
accidental la SH). O constantă a textelor analizate este elipsa lui pe lângă
pronumele relativ care, când îndeplineşte funcţia de complement direct în
propoziţie: „[pe] care nima nu vru să le ia” / SH, p. 301; „aducându-mi
pururea aminte de tóte ostenealele şi facerile de bine, [pe] care le-ai vărsat
spre luminarea mea” / CDL, p. 93.
Prepoziţia de este utilizată frecvent şi cu formele specifice unor graiuri
bănăţene: dăĕ, di: „Domniia Ta îmi arătaşi acel onor dăĕ mă chiemaşi” / CDL,
p. 79; „căprariu dăĕ strajă” / SH, p. 211; „cămară dăĕ vasă” / SH, p. 192;
„simţiri ajutătoare de lumină” / CDL, p. II; di: „văzând că di la poartă” / SH,
p. 176, 219. În câteva exemple de substituie alte prepoziţii: „ceamuri pline
de [cu] bucate” / SH, p. 259; „casă de [din] scânduri” / SH, p. 192, însă
există şi situaţii, când de este înlocuit cu în: „în cap mă sărută” / SH, p. 214,
„căciula în cap” / SH, „ş-or adus ţăpele în umăr” / SH, p. 251;
Prepoziţia căĕtre (< lat. contra) se întâlneşte, de regulă, cu forma veche
şi populară căĕtrăĕ, alături de care am consemnat şi varianta munteană
221
Gheţie, Istoria limbii române literare, p. 135.
222
D. Şandru, Probleme de dialectologie românească, ediţie îngrijită de Tudora Şandru Mehedinţi,
Bucureşti, Academia Română, 2004, p. 156.
223
TDR, p. 267.
99