Gramatika
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN<br />
Pronumele personal de întărire<br />
Mai mult decât în limba literară unică, se foloseşte pronumele de<br />
întărire, în defavoarea adjectivul pronominal corespunzător. Acest pronume<br />
este asociat cu limba cultă, deoarece graiul bănăţean nu îl utilizează.<br />
-pers. I: „fiindcă în norocirea şi bucuriia cunoscuţilor mei, aflu şi Eu<br />
însumi norocire şi bucurie” / CDL, p. 194;<br />
- pers. a III-a, sg.: „ei însăĕşi” / SH, p. 58; „proprietăţile a însei limbii” /<br />
PI, p. 112; în toate scrierile analizate e folosit; însa, „însăşi” / PI, p. 231;<br />
„sfat, care din însaşi iscusinţă cu temeiu ţi-l dau” / CDL, p. 113; „vorbele<br />
acelea sânt răsfirate în însele vorbele noastre” / PI, p. 233;<br />
- pers. a III-a pl.: în loc de lor înşişi, pentru dativ, la Paul Iorgovici găsim<br />
encliza particulei -şi la pronumele personal: loruş: „au neşte arme loruş<br />
înnăscute” / PI, p. 89; „aceştia neavând lege, singuri sânt loruş lege” / PI,<br />
p. 263. Tot la Paul Iorgovici întâlnim acelaşi procedeu aplicat şi pronumelui<br />
demonstrativ: acestiaş / PI, p. 273, rezultând un pronume de identitate.<br />
Verbul<br />
Sistemul verbal al variantei literare bănăţene se individualizează prin<br />
particularităţile preluate din grai, dar şi prin conservarea, unor caracteristici<br />
ale limbii vechi, inclusiv în secolul al XIX-lea. În ceea ce priveşte verbul,<br />
cele mai numeroase aspecte specifice limbii vechi, referitoare la această<br />
parte de vorbire, le întâlnim în Cronica Banatului. Faptul nu este atât de<br />
surprinzător pe cât pare la prima vedere, deoarece, deşi textul a fost datat<br />
între 1825-1827, pentru scrierea sa, la vârsta senectuţii, Nicolae Stoica<br />
şi-a folosit însemnările, notiţele făcute de-a lungul vieţii pe diverse cărţi<br />
şi documente din biblioteca proprie. Deşi ca dată oficială de finalizare a<br />
manuscrisului se vehiculează cel de-al doilea deceniu al secolului al XIXlea,<br />
caracteristicile scrierii sale aparţin celei de-a doua jumătăţi a secolului<br />
al XVIII-lea.<br />
schimbări de conjugare<br />
La fel ca în grai, câteva verbe au fost consemnate la conjugarea a IV-a,<br />
şi nu la conjugarea I: a săĕnăĕtoşa / SH, p. 61; a sufera, vb. „a suferi” / PI,<br />
p. 64; a grija „a griji” / CDL, p. 128; îngrija „a îngriji” / CDL, p. VIII<br />
sau la conjugarea a III-a, în loc de conjugarea I sau a II-a: a scria: „mai<br />
85