Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
Pronumele personal de întărire
Mai mult decât în limba literară unică, se foloseşte pronumele de
întărire, în defavoarea adjectivul pronominal corespunzător. Acest pronume
este asociat cu limba cultă, deoarece graiul bănăţean nu îl utilizează.
-pers. I: „fiindcă în norocirea şi bucuriia cunoscuţilor mei, aflu şi Eu
însumi norocire şi bucurie” / CDL, p. 194;
- pers. a III-a, sg.: „ei însăĕşi” / SH, p. 58; „proprietăţile a însei limbii” /
PI, p. 112; în toate scrierile analizate e folosit; însa, „însăşi” / PI, p. 231;
„sfat, care din însaşi iscusinţă cu temeiu ţi-l dau” / CDL, p. 113; „vorbele
acelea sânt răsfirate în însele vorbele noastre” / PI, p. 233;
- pers. a III-a pl.: în loc de lor înşişi, pentru dativ, la Paul Iorgovici găsim
encliza particulei -şi la pronumele personal: loruş: „au neşte arme loruş
înnăscute” / PI, p. 89; „aceştia neavând lege, singuri sânt loruş lege” / PI,
p. 263. Tot la Paul Iorgovici întâlnim acelaşi procedeu aplicat şi pronumelui
demonstrativ: acestiaş / PI, p. 273, rezultând un pronume de identitate.
Verbul
Sistemul verbal al variantei literare bănăţene se individualizează prin
particularităţile preluate din grai, dar şi prin conservarea, unor caracteristici
ale limbii vechi, inclusiv în secolul al XIX-lea. În ceea ce priveşte verbul,
cele mai numeroase aspecte specifice limbii vechi, referitoare la această
parte de vorbire, le întâlnim în Cronica Banatului. Faptul nu este atât de
surprinzător pe cât pare la prima vedere, deoarece, deşi textul a fost datat
între 1825-1827, pentru scrierea sa, la vârsta senectuţii, Nicolae Stoica
şi-a folosit însemnările, notiţele făcute de-a lungul vieţii pe diverse cărţi
şi documente din biblioteca proprie. Deşi ca dată oficială de finalizare a
manuscrisului se vehiculează cel de-al doilea deceniu al secolului al XIXlea,
caracteristicile scrierii sale aparţin celei de-a doua jumătăţi a secolului
al XVIII-lea.
schimbări de conjugare
La fel ca în grai, câteva verbe au fost consemnate la conjugarea a IV-a,
şi nu la conjugarea I: a săĕnăĕtoşa / SH, p. 61; a sufera, vb. „a suferi” / PI,
p. 64; a grija „a griji” / CDL, p. 128; îngrija „a îngriji” / CDL, p. VIII
sau la conjugarea a III-a, în loc de conjugarea I sau a II-a: a scria: „mai
85