Gramatika

MARIA MICLE
• câta, cu sens de „puţin, câtva”: „câtea prune” / SH, p. 265. Pronumele /
adjectivul nehotărât câta, câţIJia, câtea este specific graiului bănăţean 187 . Nu
se suprapune total pe sensurile lui câtva; este un fel de articol partitiv, ca în
franceză; poate funcţiona şi ca adverb: „mi-e câta foame”;
• oare câtva, adj. nehotărât, „Domniia Ta ai pus de gând să te îndepărtezi
de noi pe oare câtva timp” / CDL, p. 182;
• macăĕrcare „oricare” (specific graiului): „Aicea macar care va vedea
cum e mai bine” / PI, p. 235; „judece macăĕr care” / PI, p. 140.
Pronumele negativ
nima „nimeni” (formă specifică subdialectului bănăţean, varianta
sudică) 188 / SH, p. 66, 193, 221, „care nima nu vru să le ia” / SH, p. 300;
„nimea să nu pótă veni” / CDL, p. 41;
nime / PI, p. 132,
nimica / SH, p. 197; „lui nimica nu-i lipseşte alta, decât un patron” /
CDL, p. 67.
Pronumele relativ
Pentru pronumele relativ care se disting forme variabile după gen şi
număr: m. sg. carele, / SH, p. 64, pl. carii / SH, p. 58, 64, 197; f. sg. carĕƱ /
SH, p. 64, 204; genitiv căĕrora / SH, p. 214. Această diferenţiere pe gen
şi număr au cunoscut-o şi celelalte dialecte literare. Este specifică limbii
vechi. La C. D. Loga apare şi invariabil (p. 113). Formele invariabile ale lui
care sunt o transformare care se sesizează în evoluţia limbii spre normele
unice.
La cazul acuzativ, pronumele relativ îndeplineşte funcţia de complement
direct fără a fi precedat de prepoziţia pe: „[pe] care nima nu vru să le ia” /
SH, p. 300; „La aceasta se cere o mulţime a cuvintelor [pe] care tinerii o
agonisesc din cărţile oamenilor celor învăţaţi”, p. 96; elipsa lui pe: „cuvintele
[pe] care [le] vorbim şi numele [pe] care [le] portăm” / CDL, p. 76.
Pentru genitiv şi dativ funcţionează forma invariabilă cui: „Întrucât iaste
mai de frunte persóna aceia, cui se aduce ...” / CDL, p. 92.
Pronumele relativ ce este invariabil, nu îşi schimbă forma după gen sau
număr: „un copil ce nu vrem să rănim” / CDL, p. 204.
187
Ibidem, p. 122.
188
TDR, p. 260.
84