Gramatika
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
MARIA MICLE<br />
generală în limba veche. În acest caz forma neaccentuată a pronumelui<br />
respectiv este antepusă auxiliarului: „Gratulaţia Ta la Anul nou, cu mare<br />
bucurie şi mulţemire o am cuprins” / CDL, p. 160; „camăta aceasta totdeauna<br />
la pusul termin de plin o am plătit” / CDL, p. 52; „cu tótă buna orânduială<br />
şi cu laudă o am purtat” / CDL, p. 211. Mai întâlnim izolat şi la Stoica<br />
anticiparea unui complement direct sau indirect: „îm zăuitai” / SH, p. 55,<br />
„Munţi-ş apăra” / SH, p. 59 (ca în grai).<br />
În ce priveşte regimul sintactic al pronumelui personal de persoana a<br />
III-a, feminin în acuzativ, este de remarcat faptul că forma neaccentuată o<br />
apare ca şi forma de masculin, de multe ori înaintea auxiliarului timpurilor<br />
compuse (ca în unele graiuri din Munţii Apuseni): „o am văzut” 181 .<br />
Deşi se afirmă că în celelalte variante literare, încă de pe la 1780 s-au<br />
generalizat formele neaccentuate ale pronumelor personale şi reflexive 182 ,<br />
în varianta bănăţeană acestea aproape că lipsesc chiar şi pe la mijlocul<br />
secolului al XIX-lea.<br />
În textele secolului al XVII-lea, îns era folosit în locul pronumelui<br />
personal el, însă acesta din urmă s-a impus treptat, în toate variantele<br />
regionale 183 : „să facă dintr-însul un bărbat femeii”, p. 237. La Paul Iorgovici<br />
se notează îns „ins”, la forma de nominativ şi primeşte valoare substantivală:<br />
„Tot însul e slobod a gândi...”, p. 148.<br />
Pronumele dedinsul este consemnat numai la Paul Iorgovici: „Deci, dacă<br />
te atinge câtva lauda numelui Romanesc, stă cu dedinsul de cultura limbii<br />
Romanesci,...”, p. 78; „... că ce altui adevărat sau bine reau spune, aceea cu<br />
dedinsul reau trebui să purceadă din gura sau scriptura învăţătoriului lor” /<br />
PI, p. 82. Probabil reprezintă o variantă a pronumelui personal dânsul,<br />
deoarece, acesta nu este consemnat deloc în ObservaţIJii. În mod surprinzător<br />
şi femininul dânsa este folosit într-un singur exemplu: „Măcar că aceste<br />
se arată de sine înse la cei ce vor căuta la dânsele [vorbele]” / PI, p. 231,<br />
acordat substantiv abstract. În schimb, la Loga şi Stoica dânsul/dânsa apare<br />
foarte frecvent înlocuieşte exclusiv persoane şi are valoare de politeţe 184 .<br />
Pronumele şi adjectivul pronominal demonstrativ<br />
Deşi este plasat înaintea substantivului determinat, adjectivul<br />
demonstrativ îşi păstrează terminaţia -a: „Acesta mod l-am tras...” / PI, p. 118;<br />
181<br />
Frăţilă, PDR, p. 150.<br />
182<br />
Ion Gheţie (coord.), lucr. cit., 1997, p. 328-329.<br />
183<br />
Ibidem, p. 329.<br />
184<br />
Vezi subcapitolul Mărci ale exprimării reverenţioase.<br />
82