Gramatika

MARIA MICLE
Articolul posesiv genitival
Ca şi în celelalte variante literare de tip nordic (ca şi în grai), articolul
posesiv-genitival este invariabil: a, aproape în totalitate: „[împărăţii]... a
Austrii noastre, a roşilor, a papii de la Roma”, p. 56. În ObservaţIJii de limba
româneacăĕ apare o singură dată forma acordată: „al doilea, adecă cel ce
urmează după cel dintâi” / PI, p. 215. Cronica Banatului reflectă aceeaşi
situaţie: „Ţoalele mĕle şi a muierii” / SH, p. 215; „director a scoalelor”,
p. 6; ... Auzisă ei că vodă Ipsilandi a Ţării Rumâneşti şi cu călugărul Dositei
Obradovici a lu Ţerni Gheorghe...”, p. 303; „ieşind la Marga înaintea a
lor măriri”, p. 309. Foarte rar Stoica de Haţeg foloseşte articolul posesiv
acordat: „ce-i al căpitanului”, p. 258; „din al căruia”, p. 206; „ai Meedii”,
p. 66, „ai Persii”, p. 67; „de-ai Duchii”, p. 206; „de ai prinţului suită”,
p. 305 (aici autorul face acordul articolului posesiv la plural cu un substantiv
colectiv, care îi sugerează acest număr).
Formele acordate ale articolului posesiv sunt întâlnite în toate variantele
literare din perioada de tranziţie a românei literare moderne, însă dintre
scrierile bănăţenilor, la Diaconovici Loga, au o frecvenţă sporită: „acest
tinăr ce e de bună nedeajde al soţietăţii cetăţeneşti” / CDL, p. 66. Uneori,
forma invariabilă a alternează chiar în acelaşi context cu forme acordate:
al, uneori chiar în acelaşi paragraf: a II. măĕdulariu, al II. măĕdulariu, CDL,
p. 30; „acestea pre formóse ale întristării Cereşti daruri de mângăere” /
CDL, p. 189.
La Paul Iorgovici, între substantivul determinat şi atributul substantival
genitival se interpune articolul posesiv genitival: „fiu a naţii” / PI, p. 80;
„sloboda voie a noastră”, p. 132; „titul a episcopului şi a altora domni”,
p. 186. Această asociere cere ca substantivul determinant să nu aibă articol
nehotărât (totuşi există şi excepţii: „mărirea a limbii”, p. 146).
Aşadar, în varianta literară bănăţeană, articolul posesiv are forma
invariabilă a, însă spre mijlocul secolului al XIX-lea, observăm o tendinţă
de înlocuire cu formele variabile, sub presiunea sistemului lingvistic de
unificare a normelor variantelor literare în epoca modernă.
Articolul demonstrativ
Articolul demonstrativ are formele cel / cea, cei / cele: „mâna cea
ajutătoare” / CDL, p. III, „Dintre tóte măestriile ceale mai folositóre” / CDL,
p. VI, „a petrece anii cei dintâiu tinereaţelor sale” / CDL, p. 23, „părinţii
tăi cei vrednici” / CDL, p. 30; „în firea noastră cea mutată din firea cea
78