Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
a limbii vechi care dispare după 1840 168 , fiindu-i refuzată pătrunderea în
limba unică, cu excepţia unor texte literare, unde au funcţie stilistică sau
în exprimarea gradelor de rudenie: nepoatăĕ cumnatei sale. Renunţarea
la construcţia cu atribut substantival în dativ s-a petrecut, probabil, direct
proporţional cu articularea substantivelor masculine cu articolul hotărât -l,
după care se pune atribut substantival în genitiv.
În limba actuală, deşi rare, sunt readuse în atenţie prin stilul ştiinţific,
publicistic, administrativ, unde atributele în dativ apar ca determinante ale
substantivelor verbale (provenite din infinitivul lung): „acordarea de ajutor
cosmonauţilor”. Aceste atribute în dativ, sunt, din punct de vedere semantic,
echivalente unor complemente indirecte, ale verbului substantivizat. Nu pot
fi interpretate drept complemente indirecte deoarece nu se poate neglija
natura morfologică a determinantului, care este substantiv 169 .
A fost exclusă din varianta scrisă realizarea genitivului şi dativului cu
ajutorul pronumelui lu[i], caracteristică subdialectului bănăţean.
Izolat se găsesc formulările cu analitice cu valoare de genitiv sau dativ,
cu prepoziţia la + acuzativ: G.: „punturile la un contract” / PI, p. 174;
„Scrisóre de mângăere la un preot” / CDL, p. 190; D.: „au dat-o la băĕrbatul
ei îndărăt” / SH, p. 64; „dedei la diacon” / SH, p. 209; „Un tată recomândă
pre fiiul său la un neguţIJitoriu să-l primească în neguţitoriia sa” / CDL, p. 61.
Din aceeaşi direcţie a graiului 170 găsim complemente indirecte în
dativ exprimate cu ajutorul prepoziţiei căĕtrăĕ + acuzativ (substantive sau
pronume), după verbe declarative 171 : „ne va povăţui cătră aceasta” / CDL,
p. 10 „arătăm [declarăm] cătră cei mai mari aplecăciunea, veneraţia şi
cucerniciia nóstră: cătră cei nóo asemenea dragostea cea prietenească: iară
cătră cei mai mari de noi, bunăvoinţa ce o avem cătră dânşii şi cătră sórtea
lor.” / CDL, p. 27.
Acuzativul
Cazul acuzativ (complementul direct, genul personal) se realizează ca
în limba literară actuală ori în grai, cu ajutorul prepoziţiei pre: „Precum
168
Mioara Avram, O specie modernă a atributului în dativ şi alte probleme ale determinării atributive,
în „Limba română”, anul XIV (1965), nr. 4, p. 416.
169
Dativul analitic cu prepoziţia cătră are ca arie de răspândire graiurile din Banat, Crişana şi
jumătatea de vest a Transilvaniei, cf. Cornelia Cohuţ, Magdalena Vulpe, Graiul din zona „Porţile de
Fier”, p. 368.
170
Frăţilă, PDR, p. 120.
171
Elena Dragoş, Elemente de sintaxă istorică românească, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1995 (Colecţia „Akademos” ), p. 104.
75