MARIA MICLE CDL, p. 229; dar şi făĕinăĕ / SH, p. 203; nimăĕruia / SH, p. 211; nimăĕruia / SH, p. 211; • b > p, prin desonorizarea lui b: baur, / SH, p. 203; cu varianta paore s. / SH, p. 60 (< germ. Bauer); baterie / SH, p. 163; varianta paterie / SH, p. 178, 235, cf. Frâncu (< germ. Batterie); blezirit, bleziruit / SH, p. 166, 164, 241; varianta fonetică: plezirt, pleziruit; pl. plezirţIJi / SH, p. 216, 218 (< germ. Blessiert „rănit” din vb. blessieren „a răni”, Frâncu); varianta fonetică plochirui a ~, vb. „a bloca, a asedia” / SH, p. 277; (< germ. blockiren, cu sufixul –ui, Frâncu); blochirui nu am identificat în textul SH; • n etimologic se păstrează în cuvintele de origine latină, dar şi maghiară, germană: rânioşi, p. 221, vinie / PI, p. 132, vinile / SH, p. 198; băĕni, p. 195 (< lat. balneus >banneu), lăĕmânie „lămâie”, pl. limoni, p. 264, dar lăĕmâi, p. 196, cimponĕƱri / SH, p. 202 (< derivat din cimpoæ 157 (< mg. csimpolya)); magazini „magazii”, p. 175, (păstrarea lui n etimologic, ca în grai, tinde să fie evitată în varianta literară: slăĕinăĕ / SH, p. 243, căĕlcâi, p. 246, tăĕmâie, p. 185 întâia, p. 178, băĕi, băĕiţIJele, p. 195); • făĕninăĕ / SH, p. 258, ca şi în grai, oscilează cu făĕinăĕ / SH, p. 183, 231; • păstrarea lui n etimologic, în conjugarea la prezent a unor verbe: puni / CDL, p. 13, p. 218, „la hotărâtul timp să-mi puni banii”, p. 206; ţIJini, p. 14, p. 136, săĕ ţIJini, p. 202, răĕmâni, p. 115, „remâni sănătos”, p. 149, să vini, p. 148; • n este conservat, la fel ca şi în grai, în sufixul -oæ, -oaæe (< lat. -oneus, -onea) 158 : viónăĕ „vioaie, vie” , „bucuriia mea cea viónăĕ” / CDL, p. 179; • n muiat: venia, p. 71; • l > r: turburăĕri, p. 174, căĕpralu, p. 192, scale, p. 178; • t + e, i > k [d + e, i > g], este o particularitate a subdialectului bănăţean, întâlnită în graiurile din est şi centru, care se manifestă în câteva cuvinte 159 ; în scrierile analizate este notată de Stoica de Haţeg: „oastea mare adunată, ci prin sate sau în munţi în vânt împrăĕşchiiatăĕ”, SH, p. 257 • b > p, prin desonorizarea lui b: baur, s. „ţăran” / SH, p. 203; cu varianta paore / SH, p. 60, prin desonorizarea lui b, cf. Frâncu (< germ. Bauer, Frâncu); baterie, s.f. „subunitate de artilerie” / SH, p. 163; varianta paterie / SH, p. 178, 235, provenită prin desonorizarea lui b, cf. Frâncu (< germ. Batterie < fr. battarie, Frâncu); blezirit, bleziruit, adj. „rănit” / SH, p. 166, 164, 241; varianta fonetică: plezirt, pleziruit; pl. plezirţIJi / SH, p. 216, 218 157 TDR, p. 251. 158 Frăţilă, PDR, p. 116. 159 Cf. Frâncu, Neologisme juridico-administrative, p. 313. 70
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN (< germ. Blessiert „rănit” din vb. blessieren „a răni”, Frâncu); blezurăĕ, s.f. „rană” / SH, p. 136; context: „blezure de moarte” / SH, p. 136; varianta fonetică plezurăĕ / SH, p. 254 (< germ. blessur, -en); varianta fonetică plochirui a ~, vb. „a bloca, a asedia” / SH, p. 277 (< germ. blockiren, cu sufixul –ui); • fenomenul se produce şi în sens invers, sonorizarea lui p > b sau f>v; • p > b, Muntele Olimb / SH, p. 70 (probabil prin comparaţie cu dâmb, golâmb) • f > v: svat / SH, p. 68, svăĕtuiri / SH, p. 306, svĕƱtnic / SH, p. 64, văĕtav / SH, p. 303, jăĕrtvi / SH, p. 62; • f > ø: “vâru dealului”, p. 243, vâr, p. 223, „văĕtăĕu de plai”, p. 306, prăĕu, p. 176 • b > v: lavirint, dar şi labirint, p. 64, Servia, p. 58, „turnului de a Vavilon”, p. 62, „un tiran şi un varvar”, p. 303, Vizantia, p. 68; • grupul qu din germană este preluat de SH ca cv : ex. Quartier > cvartir, Qvittung > cvităĕ, nu sunt adaptate fonetic la limba română, împrumuturile respective există în prezent: cartier, chitanţIJăĕ. • litera z din neologismele germane se pronunţa ţIJ, înainte de e, i, în loc de oclusiva c, potrivit „modei nemţeşti”: canţIJelarie SH, p. 228, CDL, p. 32, canţIJelist / SH, p. 208; dieţIJezăĕ / CDL, p. 32 160 . 160 TDR, p. 257. 71