Gramatika

MARIA MICLE
CDL, p. 229; dar şi făĕinăĕ / SH, p. 203; nimăĕruia / SH, p. 211; nimăĕruia /
SH, p. 211;
• b > p, prin desonorizarea lui b: baur, / SH, p. 203; cu varianta paore s. /
SH, p. 60 (< germ. Bauer); baterie / SH, p. 163; varianta paterie / SH, p. 178,
235, cf. Frâncu (< germ. Batterie); blezirit, bleziruit / SH, p. 166, 164, 241;
varianta fonetică: plezirt, pleziruit; pl. plezirţIJi / SH, p. 216, 218 (< germ.
Blessiert „rănit” din vb. blessieren „a răni”, Frâncu); varianta fonetică
plochirui a ~, vb. „a bloca, a asedia” / SH, p. 277; (< germ. blockiren, cu
sufixul –ui, Frâncu); blochirui nu am identificat în textul SH;
• n etimologic se păstrează în cuvintele de origine latină, dar şi maghiară,
germană: rânioşi, p. 221, vinie / PI, p. 132, vinile / SH, p. 198; băĕni, p. 195
(< lat. balneus >banneu), lăĕmânie „lămâie”, pl. limoni, p. 264, dar lăĕmâi,
p. 196, cimponĕƱri / SH, p. 202 (< derivat din cimpoæ 157 (< mg. csimpolya));
magazini „magazii”, p. 175, (păstrarea lui n etimologic, ca în grai, tinde să
fie evitată în varianta literară: slăĕinăĕ / SH, p. 243, căĕlcâi, p. 246, tăĕmâie,
p. 185 întâia, p. 178, băĕi, băĕiţIJele, p. 195);
• făĕninăĕ / SH, p. 258, ca şi în grai, oscilează cu făĕinăĕ / SH, p. 183, 231;
• păstrarea lui n etimologic, în conjugarea la prezent a unor verbe: puni /
CDL, p. 13, p. 218, „la hotărâtul timp să-mi puni banii”, p. 206; ţIJini, p. 14,
p. 136, săĕ ţIJini, p. 202, răĕmâni, p. 115, „remâni sănătos”, p. 149, să vini,
p. 148;
• n este conservat, la fel ca şi în grai, în sufixul -oæ, -oaæe (< lat. -oneus,
-onea) 158 : viónăĕ „vioaie, vie” , „bucuriia mea cea viónăĕ” / CDL, p. 179;
• n muiat: venia, p. 71;
• l > r: turburăĕri, p. 174, căĕpralu, p. 192, scale, p. 178;
• t + e, i > k [d + e, i > g], este o particularitate a subdialectului bănăţean,
întâlnită în graiurile din est şi centru, care se manifestă în câteva cuvinte 159 ;
în scrierile analizate este notată de Stoica de Haţeg: „oastea mare adunată,
ci prin sate sau în munţi în vânt împrăĕşchiiatăĕ”, SH, p. 257
• b > p, prin desonorizarea lui b: baur, s. „ţăran” / SH, p. 203; cu varianta
paore / SH, p. 60, prin desonorizarea lui b, cf. Frâncu (< germ. Bauer,
Frâncu); baterie, s.f. „subunitate de artilerie” / SH, p. 163; varianta paterie /
SH, p. 178, 235, provenită prin desonorizarea lui b, cf. Frâncu (< germ.
Batterie < fr. battarie, Frâncu); blezirit, bleziruit, adj. „rănit” / SH, p. 166,
164, 241; varianta fonetică: plezirt, pleziruit; pl. plezirţIJi / SH, p. 216, 218
157
TDR, p. 251.
158
Frăţilă, PDR, p. 116.
159
Cf. Frâncu, Neologisme juridico-administrative, p. 313.
70