Gramatika

MARIA MICLE
Epistolariul lui C. D. Loga este interesant nu numai pentru că subliniază
importanţa ce trebuie acordată acestei activităţi, ci şi fiindcă din implicaţiile
teoretice, din îndrumările la realizarea unei compuneri, din opiniile privind
stilul epistolar, deducem unele dintre cerinţele vieţii culturale din acea
perioadă. Această lucrare, alături de celelalte manuale din epocă a pus
înaintea cunoştinţei tinerei generaţii importanţa existenţei unui criteriu
valoric şi necesitatea de a-l respecta, în cele mai diverse aspecte ale vieţii
intelectuale. În alcătuirea corespondenţei trebuie să se urmeze „orânduiala
cea bună, prin întocmiri frumoase şi folositoare” 140 . Aceasta se sprijină şi pe
unele discipline teoretice care pot să lumineze spiritul omenesc, şi anume:
gramatica, logica, estetica. Primele două au în vedere partea de conţinut,
gândirea sistematică şi exprimarea clară, iar prin estetică se are în vedere ca
orice întocmire a minţii noastre „să placă”.
Loga are convingerea că între măĕiestriile folositoare culturii omului
„mai frumoasă şi mai înaltă este măiestria de a scria” 141 . În alcătuirea
unei scrisori, care este de fapt o compoziţie personală, ideile exprimate
trebuie să fie clare şi expuse în aşa fel încât să sune „frumoase la auzit
şi plăcute la răspuns scris” 142 . Fiecare tip de scrisoare are o introducere
teoretică asupra modului cum trebuie alcătuită şi este urmată de exemple
ilustrative concrete. Autorul a insistat de nenumărate ori asupra faptului
că stilul măiestru presupune obligaţia de a comunica într-o formă care să
producă „desfătarea” cititorului. El pledează pentru ca tineretul să respecte
firea limbii, ocolind „modul grăirii mojicesc” 143 . Această concepţie a rămas
valabilă şi în momentul actual. În redactarea unei scrisori trebuie să ne
situăm într-un registru de limbă superior, evitând nivelul limbajului familiar
sau cel al jargonului, argoului.
Exemplarul din Epistolariu folosit de noi, aparţine Bibliotecii Centrale
Universitare „Eugen Todoran” din Timişoara. Toate paginile sunt păstrate
integral, nedeteriorate, bine legate, inclusiv foaia de titlu. Coperţile însă nu
sunt cele originale, fiind din carton presat, cu un cotor din hârtie ce voia să
imite pielea, refăcute ulterior.
Din foaia de titlu aflăm numele complet al cărţii: Epistolariul romanesc
pentru facerea a tot feliul de scrisori ce sânt în viaţIJa soţIJietăĕţIJii omeneşti
140
C. D. Loga, Epistolariul românesc pentru facerea a tot feliul de scrisori ce sunt în viaţa societăţii
omeneşti la multe întâmplări de lipsă, Buda, 1841, p. IX.
141
Ibidem, p. 3.
142
Ibidem, p. 16.
143
Ibidem, p. 17.
62