Gramatika
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN<br />
I. 3. RAPORTUL DINTRE DIALECTUL LITERAR BĂNĂŢEAN<br />
ŞI CELELALTE DIALECTE LITERARE ROMÂNEŞTI<br />
Variantele regionale cultivate ale dacoromânei din perioada veche<br />
1. a culturii româneşti scrise, înainte de realizarea limbii literare<br />
unitare, nu sunt limbi literare distincte faţă de româna literară unică, dar<br />
nici simple transcrieri ale graiurilor care le stau la bază. Ele reprezintă o<br />
exprimare elevată, scrisă şi vorbită, a graiurilor pe care le reprezintă.<br />
Subdialectele se transmit, din generaţie în generaţie, prin viu grai, pe<br />
când, limba literară se transmite mai ales prin scris, dar şi pe cale orală.<br />
Aspectul scris este definitoriu pentru limba literară şi i-a permis permanenta<br />
cizelare şi distilare a normelor şi formelor de manifestare, fiind mai uşor<br />
de urmărit şi de modelat. În sens opus, graiurile se schimbă cu multă<br />
greutate, sunt conservatoare. „Li s-a recunoscut de multă vreme graiurilor<br />
şi dialectelor calitatea de a fi arhive vii ale limbii unui popor, depozitare<br />
ale unor fapte lingvistice pe care varianta literară le-a pierdut sau nu le-a<br />
cunoscut niciodată. De multe ori înainte de a dispărea complet din limbă,<br />
unele cuvinte se izolează pe anumite arii, se pripăşesc în vreo expresie sau<br />
se retrag discret în producţii literare populare” 97 .<br />
Lexicul este compartimentul cel mai flexibil, deoarece introduce în<br />
grai cuvinte, noţiuni noi, conforme cu epoca vorbitorilor, în acelaşi timp<br />
pierzând multe cuvinte al căror înţeles este uitat prin dispariţia obiectelor pe<br />
care le denumesc.<br />
Continuând să privim comparativ graiurile şi norma literară, remarcăm<br />
şi faptul că variantele literare regionale, care au stat la baza formării<br />
românei literare unice, nu sunt legate neapărat de aria geografică pe care<br />
o reprezintă, aşa cum sunt legate graiurile. Graiul este prin definiţie „un<br />
aspect particular (local) al limbii întregului popor” 98 , pe când textele vechi,<br />
reprezentative pentru o variantă literară a unui grai, puteau fi scrise în cu<br />
totul altă regiune decât cea a subdialectului respectiv. Al. Rosetti observa<br />
că: „textele netraduse, în genere bine localizate, sunt de un mare preţ, pentru<br />
că au şanse să reprezinte limba vorbită în cutare localitate sau regiune, la un<br />
97<br />
Vasile Frăţilă, Contribuţii lingvistice, Timişoara, Editura de Vest, 1993, p. 239.<br />
98<br />
I. Coteanu, Elemente de dialectologie a limbii române, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1961, p. 58-59.<br />
45