Gramatika
MARIA MICLE III. 6. AMBARCAŢIUNI, TRANsPORT FLUVIAL Ca urmare a apropierii de Dunăre a zonei Mehadiei, unde şi-a desfăşurat activitatea, Nicolae Stoica de Haţeg a cunoscut şi a utilizat o interesantă terminologie specifică transporturilor fluviale, legată de ambarcaţiunile vremii folosite pe Dunăre de către pescari sau în scopuri de transport comercial ori militar. Din această categorie fac parte unii termeni care nu au pătruns în româna literară modernă sau prezintă un aspect fonetic diferit de cel actual. În Cronica Banatului găsim şi cuvinte păstrate până astăzi în terminologia navală românească. brig, s.n. „bric; corabie (militară sau comercială), prevăzută cu două catarge, cu pânze pătrate şi, uneori, cu motor” / SH, pl. brigse, glosar; variantă nemenţionată în dicţionarele româneşti; at. bric în 1835; (< germ. Brigg, pl. Briggs, DGR; MDA dă ca etimologie pentru bric < eg. brick; DN, < fr. brick, cf. engl. brig); bombenşifs / SH, p. 330; „El pre mări flote pusă: linienşifs, crigsşifs, fregate, galiote, corvete, brigse, şalupe, bombenşifs, cutăĕre şi caiche, toate pline cu matrozi” / SH, p. 300; (< germ. Bombenschiff, compus în germană din Bombe „bombă” + Schiff „corabie, navă”, DGR 368 ); caic, s.n. „ambarcaţiune îngustă, cu capetele ascuţite şi cu două catarge; luntre (pescărească) uşoară, lungă şi îngustă, încovoiată la capete” / SH, p. 175; (< tc. kayak, NODEX); ceam, s.n. „ambarcaţiune de transport; luntre mare, şlep” / SH, p. 171, 231, pl. ceamuri; (< tc. çam, NODEX, Gămulescu, E. S., acelaşi autor îl dă şi pe ceamăĕţIJ „(Ban.) luntriţă” < scr. çamac); celenche, s.f. „egretă” / SH, p. 180, 253; (< sb. čèlēƯnka „idem”, Tomić, DSR, I); crigssif, pl. crigs-şife, s.n. „vase de război”, p. 168, p. 300; (< germ. Kriegschiff, Frâncu, E.G.-A.); ciun, s.n. „luntre uşoară de pescuit, barcă” / SH, glosar; cf. ALR II, serie nouă, vol. III, h. 839 şi 840, pct. 47 „barcă”; (< scr. čun, Gămulescu, E. S.); corvetăĕ, s.f. „navă de război de mic tonaj, înarmată uşor şi având mobilitate mare în acţiune, folosită pentru escortă” / SH, pl. corvete, p. 300; 368 DGR nu menţionează forma Bombenschiff, ci numai cuvintele componente, luate individual. 264
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN at. 1887; (< germ. Korvette, DGR, MDA; cf. fr. corvette, it. corvetta, MDA, DEXonline); cutăĕr, s.n. „ambarcaţiune mică cu un singur catarg (cu pânze sau cu motor), folosită pentru curse scurte; ambarcaţie de pescuit” / SH, pl. cutăĕre, p. 300; at. DA ms.; (< germ. Kutter „idem”, DGR; < eg., fr. cutter, MDA, DN; cf. germ. Fischkutter, DN); fregatăĕ, s.f. „veche navă de război cu vele, rapidă, înarmată uşor, folosită mai ales în operaţiile de recunoaştere” / SH, p. 300; (cf. fr. frégate, it. fregata, DN); corabie, s.f. „vas mare cu pânze, folosit (în trecut) pentru transport şi pentru acţiuni militare” / SH, p. 67, cf. ALR II, serie nouă, vol. III, h. 857; (< sl. korablĭǃ, DEX); flotăĕ, s.f. „totalitatea navelor fluviale, maritime sau aeriene ale unui stat” / SH, pl. flote, p. 300; (< germ. Flotte, DGR; < fr. flotte, MDA; < fr. flotte, it. flotta, NODEX) gabăĕrăĕ, s.f. „navă folosită la transportarea materialelor de construcţie; (în trecut) ambarcaţiune mare cu care se transportau mărfuri; (aici) luntre” / SH, pl. gabere, p. 270; (< fr. gabare, it. gabarra, NODEX); galiotăĕ, s.f. „(: şaice)” / SH, p. 155; „vas de naviga fundul plat” / SH, p. 231; (< germ. Galiote „corabie lunguiaţă, cu pânze”, DGR); linien-şifs, s. „vase de linie” / SH, glosar; oraniţIJăĕ, s.f. „luntre pescărească cu fundul lat” / SH, p. 174, 210; varianta orăĕniţIJăĕ / SH, p. 302, pl. articulat orăĕniţIJele / SH, p. 231; (< scr. oranica, Gămulescu, E. S.); şaicăĕ, pl. şaiche, s.f. „luntre; (înv. şi regional) ambarcaţiune cu pânze sau cu vâsle, cu fundul plat, folosită, mai ales, pe fluvii navigabile pentru transportul de mărfuri; pod umblător” / SH, p. 231; varianta caiche / SH, p. 237; cf. ALR II, serie nouă, vol. III, h. 838, 840 înregistrat în zona Porţile de Fier; (< scr. šajka, tc. sayka, bg. šaika, TDRG, DEX, NODEX); şalupăĕ, s.f. „(înv.) tunăreaţă, canonieră; (în prezent) navă uşoară, propulsată de un motor, folosită în diferite scopuri (pentru transport, remorcare, pescuit, întreceri spor-tive etc.” / SH, pl. şalupe, p. 330; (< germ. Schaluppe, DGR; < fr. chaloupe, MDA); matroz, s.m. „marinar, corăbier” / SH, „caice, toate pline cu matrozi”, p. 300, cf. ALR II, serie nouă, vol. III, h. 857; denumire pentru marinar regăsită regional aproape exclusiv în Banat; at. 1842 (germ. Matrose, MDA, Frâncu, E.G.-A, DN, cf. mg. matróz, MDA); 265
- Page 213 and 214: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN maior
- Page 215 and 216: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ocupi
- Page 217 and 218: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pondo
- Page 219 and 220: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN şan
- Page 221 and 222: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN sucţ
- Page 223 and 224: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 225 and 226: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Dator
- Page 227 and 228: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN În c
- Page 229 and 230: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN clice
- Page 231 and 232: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN domnu
- Page 233 and 234: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cupri
- Page 235 and 236: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN chive
- Page 237 and 238: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN dovad
- Page 239 and 240: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN parti
- Page 241 and 242: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN secre
- Page 243 and 244: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Denum
- Page 245 and 246: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN paso
- Page 247 and 248: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN banch
- Page 249 and 250: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN inter
- Page 251 and 252: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN în t
- Page 253 and 254: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN primi
- Page 255 and 256: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN slug
- Page 257 and 258: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN SH; /
- Page 259 and 260: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 261 and 262: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN prea
- Page 263: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN acest
- Page 267 and 268: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN IV. C
- Page 269 and 270: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN - cuv
- Page 271 and 272: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ABREV
- Page 273 and 274: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN sIGLE
- Page 275 and 276: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Costi
- Page 277 and 278: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN DRel
- Page 279 and 280: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Fră
- Page 281 and 282: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN PI =
- Page 283 and 284: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN BIBLI
- Page 285 and 286: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Canta
- Page 287 and 288: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Furni
- Page 289 and 290: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Istor
- Page 291 and 292: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Palia
- Page 293 and 294: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Ştre
- Page 295 and 296: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN 295
MARIA MICLE<br />
III. 6. AMBARCAŢIUNI, TRANsPORT FLUVIAL<br />
Ca urmare a apropierii de Dunăre a zonei Mehadiei, unde şi-a<br />
desfăşurat activitatea, Nicolae Stoica de Haţeg a cunoscut şi a<br />
utilizat o interesantă terminologie specifică transporturilor fluviale, legată de<br />
ambarcaţiunile vremii folosite pe Dunăre de către pescari sau în scopuri de<br />
transport comercial ori militar. Din această categorie fac parte unii termeni<br />
care nu au pătruns în româna literară modernă sau prezintă un aspect fonetic<br />
diferit de cel actual. În Cronica Banatului găsim şi cuvinte păstrate până<br />
astăzi în terminologia navală românească.<br />
brig, s.n. „bric; corabie (militară sau comercială), prevăzută cu două<br />
catarge, cu pânze pătrate şi, uneori, cu motor” / SH, pl. brigse, glosar;<br />
variantă nemenţionată în dicţionarele româneşti; at. bric în 1835; (< germ.<br />
Brigg, pl. Briggs, DGR; MDA dă ca etimologie pentru bric < eg. brick; DN,<br />
< fr. brick, cf. engl. brig);<br />
bombenşifs / SH, p. 330; „El pre mări flote pusă: linienşifs, crigsşifs,<br />
fregate, galiote, corvete, brigse, şalupe, bombenşifs, cutăĕre şi caiche, toate<br />
pline cu matrozi” / SH, p. 300; (< germ. Bombenschiff, compus în germană<br />
din Bombe „bombă” + Schiff „corabie, navă”, DGR 368 );<br />
caic, s.n. „ambarcaţiune îngustă, cu capetele ascuţite şi cu două catarge;<br />
luntre (pescărească) uşoară, lungă şi îngustă, încovoiată la capete” / SH,<br />
p. 175; (< tc. kayak, NODEX);<br />
ceam, s.n. „ambarcaţiune de transport; luntre mare, şlep” / SH, p. 171,<br />
231, pl. ceamuri; (< tc. çam, NODEX, Gămulescu, E. S., acelaşi autor îl dă<br />
şi pe ceamăĕţIJ „(Ban.) luntriţă” < scr. çamac);<br />
celenche, s.f. „egretă” / SH, p. 180, 253; (< sb. čèlēƯnka „idem”, Tomić,<br />
DSR, I);<br />
crigssif, pl. crigs-şife, s.n. „vase de război”, p. 168, p. 300; (< germ.<br />
Kriegschiff, Frâncu, E.G.-A.);<br />
ciun, s.n. „luntre uşoară de pescuit, barcă” / SH, glosar; cf. ALR II, serie<br />
nouă, vol. III, h. 839 şi 840, pct. 47 „barcă”; (< scr. čun, Gămulescu, E. S.);<br />
corvetăĕ, s.f. „navă de război de mic tonaj, înarmată uşor şi având<br />
mobilitate mare în acţiune, folosită pentru escortă” / SH, pl. corvete, p. 300;<br />
368<br />
DGR nu menţionează forma Bombenschiff, ci numai cuvintele componente, luate individual.<br />
264