Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
pasoş, s.n. „bilet de vite, paşaport” 355 / SH, pl. pasoşe, p. 191; / CDL, „De
scrisorile legătuinţelor. Acestea sânt composiţii mai mari, care afară de mai
sus numitele scrisori în viaţa cetăţenească vin a se lucra: precum; coante,
obligaţii, chizeşii, cartabianche, reversuri, reţipise, donatorie, ţesionale,
vecsle, scrisori de tovări, asignaţii, atestaturi, pasoşe, înştinţeri private,
înştinţeri publice, plenipotenţii, testamenturi şi codicele, scrisori de botez,
de cununie, de moarte, înventariu, jurnale, ş. a.”, p. 8; (< scr. pasoš < germ.
Pass, Gămulescu, E. S.); sinonime: pasport;
pasport, s.n. „(înv.) răvaş, teşcherea” / SH, p. 185; pl. paspoarte, p. 191;
(< it. passaporto, fr. passeport, rs. passport, NODEX);
patentăĕ, s.f. „act, ordin, dispoziţie” / SH, p. 230, „Împărăteasca patenta
nunţilor să publiţirui”, p. 229; (< germ. Patent, Frâncu, DEX; DN dă
exclusiv < fr., it. patente);
protocol, s.n. „formular oficial pentru acte publice; catastif, registru”;
(< germ. Protokoll, lat. med. protocollum, Frâncu, E.G.-A.);
reţIJipis, s.n. „recipisă, chitanţă, dovadă de primire; scrisoare de răspuns” /
SH, p. 261, var. reţIJipisn, p. 261; / CDL, reţIJipisăĕ, adj. [scrisoare] reţIJipisăĕ,
„primită”, Cuprins; „Asemenea, pentru tótă scrisórea vrând a ne pune în
siguranţie de primirea ei, cearem reţIJipis, adecă cum că au primit scrisórea
nóstră, ca pierzându-se cumva scrisórea să putem căuta a ne plăti paguba
nóstră.”, p. 234; at. 1787; (< germ. Rezepisse, DEX, MDA);
rubricăĕ, s.f. „coloană dintr-un formular sau dintr-un registru, marcată
prin două linii verticale sau orizontale, care urmează a fi completată” / CDL,
„De-a stânga întru o chilină rubricăĕ se pune datul când s-au trimis negoţul
sau lucrul.”, p. 262; (< lat. rubrica, germ. Rubrik, NODEX);
speţIJificaţIJie, s.f. „acţiunea de a specifica şi rezultatul ei; relatare,
menţiune, declaraţie” / SH, p. 284, „Mie-mi veni din Beci specificaţIJia
robilor din Ţarigrad” / SH, p. 284; at. 1723; (< germ. Spezifikation, lat.
med. specificatio,-onis, Frâncu, E.G.-A.; NODEX dă etimologiile: fr.
specification, lat. med. specificatio,-onis);
tabelăĕ, s.f. „calendar; tabel”, „că ci au ţintuit tabela cu serbătorile în
besĕrică” / SH, p. 217; (< germ. Tabelle, Frâncu, E.G.-A., DEX, lat. tabella,
DEX);
testament, s.n. „act juridic unilateral, personal, revocabil până la moartea
autorului, în care o persoană îşi formulează dispoziţiile (cu privire la avere)
355
Termenul este menţionat şi într-o scrisoare din 1770, trimisă de la Mehadia de un comerciant
altui coleg de breaslă, în Dumitru Furnică, Din Istoria comerţului la români. Mai ales băcănia.
Publicaţiune de documente inedite 1593-1855, Bucureşti, Atelierele Grafice Socec, 1908, p. 23.
245