Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
chivernisi, a ~, vb. „(pop.) a conduce în calitate de administrator; (avere,
bunuri materiale) a dobândi prin muncă şi sârguinţă; a aduna; a strânge; a
agonisi” / CDL, „Economia căsii meale estă lată şi mai mare, decât ce aş
putea eu singur săĕ o chivernisescu”, p. 70; (< ngr. kyvérnisa, NODEX);
chivernisire, s.f. „gospodărire; administraţie, cârmuire, conducere (DN)” /
CDL, „plecăciune cătră chivernisirea casii”, p. 71; (< chivernisi + -re);
comisie, s.f. „(înv., reg.) mandat”, / CDL, „după recomendarea Jupânului
N. N. vei împlini această comisie sau cereare a mea”, p. 201, „Un Neguţitoriu
dă comisie altui Neguţitoriu, sau cere de la dânsul, ca să cumpere oare
ce negoţ, şi să-i trimită”, p. 203 (lat. commissio, -onis, ger. Kommission,
MDA; se mai dau ca etimoane mg. kommisio, rs. KOMMИСИЯ, valabile
pentru celelalte regiuni daco-româneşti); forma comisie este ulterioară lui
comision, Frâncu, Neologisme juridico-administrative, I, p. 315);
comision, s.n. „(înv.) comitet, consiliu, comisie” / SH, p. 204, 280;
varianta comisie, p. 224; (< germ. Kommision < lat. med. commisio, -onis,
Frâncu, E.G.-A., MDA); MDA menţionează că acest sens al cuvântului ar
fi specific numai Transilvaniei (at. 1792), dar este atestat şi în Oltenia, la
1732 349 ;
comisional, adj. „ce ţin de mandat; de mandatare” / CDL, „Scrisori
comisionale”, p. 256; (< comision + suf. -al);
comunitate, s.f., „colectivitate; grup social ai cărui membri trăiesc
împreună sau posedă bunuri materiale, au interese comune” / CDL,
p. 102, „Comunitatea trimite gratulaţie Mitropolitului ori Episcopului,
la însănătoşire din lungóre greá”, p. 180; at. la Ţichindeal; (< comun +
suf. -itate, MDA; < lat. communitas, cf. germ. Kommunität, DGR; fr.
communauté, it. comunità, DEXonline);
confederaţIJie, s.f. „uniune de state independente sau de unităţi teritoriale
autonome, înfiinţată pe baza unui acord internaţional” / SH, p. 197; at. 1808
la Şincai < lat. confederatio, fr. confédération, DN, MDA);
congres, s.n. „(: sobor)” / SH, p. 159, „alirţii ţin congres” / SH, p. 306;
„la congres în Bucureşti să adunară” / SH, p. 306; „stătură congres” / SH,
p. 159; (< germ. Kongreß, Frâncu, E.G.-A.);
consiliar, s.m. „(: sveatnic)” / CDL, p. 66; at. 1722; (< lat. med.
consiliarius, Frâncu, Neologisme juridico-administrative, I, p. 316);
forma aceasta, identificată la CDL, coexistă cu var. consilieriu din texte
transilvane;
349
Frâncu, Neologisme juridico-administrative, I, p. 315.
235