Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
Cuprins; (cf. mg. árenda, sb., bg., pn., rs. arenda, rut. arenda, oranda,
DEXonline);
armiţIJie, s.f. „vamă, taxă de intrare în târguri, pieţe, plătită de cei care
vindeau produse; taxă la barierele oraşului, la poduri, bâlciuri” / SH, p. 262,
„controlorului armiţIJie” / SH, p. 295, 298; cf. ALR II, serie nouă, vol. III, h.
907; (cf. mg. harmincad, DSB, II, atras de substantivele terminate în -ie);
sinonime: vamăĕ;
asesor, s.m. „(în trecut) aspirant la titlul de administrator; reprezentat
al poporului în unele complete de judecată” / SH, p. 300; / CDL, var.
asessor, „... precum şi a mai multor lum. comitate assessor”, p. 253; /
PI, „Domn Vichentie Lustina, arhimandrit a monastirii Mesiciului a C.
consistoriei eparhiii Vârşeţului şi a Sl. comitat a Timişorii asesor”, p. 273
(sec. al XVII-lea) (< germ. Assessor < lat. assessor, Frâncu, E.G.-A.; DN,
NODEX menţionează numai filiera franceză de împrumut: < fr. assesseur,
lat. assessor „ajutor, adjunct”); pentru zona Banatului, filiera germană de
împrumut al acestui cuvânt este evidentă deoarece apare la toţi autorii
analizaţi şi era răspândit în limbajul juridic austriac;
audienţIJie, s.f. „audienţă” / SH, p. 189, 244, „cu turci audienţIJie avură” / SH,
p. 309; at. 1690, DÎLRLRV; (< germ. Audienz, lat. audientia, Frâncu, E.G.-A.;
DÎLRLRV propune ca etimologii: lat. audientia, it. audienza, pn. audjencja);
autoritet, s.n., „(: întărire)”, „autoritate”, „Pentru ca să dĕ el legilor mai
bun autoritet (: întăĕrire) au zis” / SH, p. 76; „cu a sa putere şi autoritet
slobozi [...]” / SH, p. 298; (< germ. Autorität, Frâncu, E.G.-A.);
beamter, -i, s.m. „slujbaş, funcţionar al statului” / SH, p. 171, 197;
(< germ. Beamte, -n, DSB, III, Frâncu, E.G.-A.);
bimbaşăĕ, s.m. „căpetenie de haiduci” / SH, p. 308; (cf. bimbaša „maior,
comandant de batalion” < tc. bin „mic” + baş (i), baša „cap, căpetenie”,
Skok, I, p. 151);
birăĕu, s.m. „primar (la sate); judecător” / CDL, p. 191; vezi chinez, jude,
sud; cf. Şandru, FR; (< mg. biró, DSB III);
birov, s.m. „staroste” / SH, p. 203; (< scr. bírov, „općinskistarješimce;
sluga općinskom starješine = sluga kmetov (Srbija)”, Skok, I, p. 156 s.v.;
„Knes im Dorfe, genus magistri vici”, Vuk Stefanović, Srpski rječnik, Viena,
1818, p. 32; menţionat şi în DSB III, fără etimologie);
bruc-amt, s.n. „serviciu la mine, care se ocupă de protecţia oamenilor
la prăbuşirea unei galerii” / SH, p. 277, varianta bruchen-amt / SH, p. 279;
(< germ. Bruchamt, Frâncu, E.G.-A.);
233