Gramatika

MARIA MICLE
sporiul învăţăturii.”, p. 5; / PI, „... adecă, profesorii şi învăĕţIJăĕtorii aşa feli de
cărţi cetind pruncilor în şcoală, înţelegerea uniia fieştecăriia vorbe, cu care
autoru au legat cugetul său, o explică după toată cu prinderea ei, ...”, p. 97 (a
învăĕţIJa + suf.-ăĕtor, DEX); sinonime: dascăĕl;
locai, s.m. „lacheu, fecior” / SH, p. 210, 223; (< germ. Lakai „valet”,
DRG, s.v. lacheu);
maistor, s.m. „meşter, maistru” / SH, p. 97, 172, 173, „maistori de tot
falul, cafenea, feld-posta” / SH, p. 288, maister, p. 246; Şandru, FR (Ban.,
Ard.); (< scr. majstor, Gămulescu, E. S., < germ. Meister, Frâncu, E.G.-A.);
map(p)er, s.m. „cartograf” / SH, p. 254; (< germ. Mapper, Frâncu,
E.G.-A; MDA îl consideră derivat de la mapăĕ + suf. -ar, atestat de Gheţie);
mapirung, s.n. „cartografie” / SH, glosar; (< germ. Mappierung
„geodezie”, DGR);
matroz, s.m. „marinar, corăbier” / SH, „caice, toate pline cu matrozi”,
p. 300 (germ. Matrose, Frâncu, E.G.-A, DN);
moaler, s.m. „zugrav, pictor” / SH, p. 195; (< germ. Maler, „pictor,
zugrav”, DGR);
normal-lerer, s.m. „învăţător” / SH, p. 60, 213; (< germ. Normallehrer,
„învăţător la o şcoală de stat”, Frâncu); sinonime: dascăĕl, învăĕţIJăĕtor, uciteli;
paore, s.m. „ţăran, plugar” / SH, p. 60; cu varianta baur, p. 203; (< germ.
Bauer, Frâncu, E.G.-A., DSB III, < scr. paor, Gămulescu, E. S.); sinonime:
ţIJăĕran / SH, „ce era din Daţia născut, din oameni ţIJăĕrani”, p. 89;
paorie, s.f. „de la ţară, din provincie” / CDL, Cuprins, „Despre
organizaţia şcoalelor preparande din probinţial sau Paorie”; (< paor + suf.
-ie);
pitari, s.m. „(Ban., Mold., Buc.) brutar” / CDL, p. 111, „Aceasta e
adevărat, că pitariul, mecelariul, croitoriul şi călţămitoriul cu toate bucuros
te vor şerbi (: sluji): însă aceştea sânt minunaţi oameni, că ei la cei însuraţi,
numai pe bani gata fac şerbiri (: slujbe)”, p. 111; (< pităĕ + suf. -ar, MDA,
NODEX);
postmaister, s.m. „diriginte de oficiu poştal” / SH, p. 203; (< germ.
Postmeister, DGR);
profesion, s.n. „profesie, meserie”, „Rudolf de la Verşeţ, profesion
şnaider” / SH, p. 250; at. 1827, la Golescu, E.; (< germ. Profession, Frâncu;
MDA, DN îl dau exclusiv de origine < fr. profession, s.v. profesiune);
provizor, s.m. „persoană care se ocupă cu aprovizionarea unei instituţii;
administrator clerical” / SH, p. 214 / CDL, „De ună zi am înţeles de la
230