Gramatika
MARIA MICLE componere, s.f. „textul, formularea a unui document, act; acţiunea de a compune şi rezultatul ei; alcătuire” / CDL, „Conte se numesc acelea componeri scrise...”, p. 261; at. 1843; contăĕ, s.f. „cont; factură”, CDL, „Oare carele neguţitoriu întâia oară aduce aminte unui musteriu al său de frunte, să plătească conta, pentru negoţul ce i-au dat pe credit sau în credinţă”, p. 93; „Conte se numesc acelea componeri scrise, care le fac manufactorii, neguţitorii, apotecarii şi alţii la muşteriile şi cumpărătorii sei, despre făcutul lucru sau despre trimisul negoţ.”, p. 261; at. la Eminescu; corvetăĕ, pl. corvete, s.f. „navă de război de mic tonaj, înarmată uşor şi având mobilitate mare în acţiune, folosită pentru escortă” / SH, p. 300; at. 1887; cutăĕr, pl. cutăĕre, s.n. „ambarcaţiune mică cu un singur catarg (cu pânze sau cu motor), folosită pentru curse scurte; ambarcaţie de pescuit” / SH, p. 300; at. DA manuscris; cutropi, a ~, vb. „a năpădi; cuprinde din toate părţile; a învălui; a împresura; a înfăşura” / SH, p. 177; at. 1865; fa, interj. pop. „(se foloseşte ca adresare către o persoană de sex feminin) „Scoală-te, fa, du-te, că-i păcat” / SH, p. 290; at. 1852; fundaţIJie, s.f. „fond, bunuri, donate pentru o operă de interes obştesc” / CDL, „de a întemeia şcoli pentru tineri, de a tipări cărţi, din care vor primi învăţeturi şi sfaturi, de a face întocmiri (: fundaţIJii) pentru tinerii cei orfeni (carii n’au părinţi)”, p. X; at. 1872; halt, interj. „stai!, opreşte!, destul!, stop!” / SH, p. 227, 269; at. 1952; hirurg, s.m. „medic” / SH, p. 263; at. 1853; iluminaţIJie, s.f. „iluminat”, / SH, „iluminaţIJie la ferestri”, p. 309; at. 1893; înstructor, s.m., „(: învăţătoriu pruncilor acasă)”, „persoană competentă care instruieşte pe alţii” / CDL, p. 63; at. în DA; învita, a ~, vb. „a pofti” / SH, p. 204; ind. prez. învităĕ; / PI, p. 81; at. 1872; sedrie, s.f „(înv. şi reg.) adunare a nobililor dintr-un ţinut (DAR) 346 ” / CDL, „La Sedria Criminală. La a luminatului Comitat N. Sedria Criminală.”, p. 257; at. 1896; urlaub, s.n. „(înv. şi regional) concediu militar, permisie” / CDL, „Un ofiţir mulţemeşte la şeful său (care poate fi general sau oberşter) pentru că i-au dat îngăduinţă (urlaub) de a merge în patria sa.”, p. 86; at. 1926. 346 MDA consideră termenul specific Transilvaniei. 226
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN În câteva situaţii am putut observa că pentru trimiterile făcute de MDA la sursele sale, DÎLRLRV invocă texte cu date mai vechi de apariţie: arendator, at. 1868 (MDA) / 1737 (DÎLRLRV); camfor, at. 1958 (MDA) / 1760-1770 (DÎLRLRV, s.v. camfur); capelan, at. 1873 (MDA) / 1702 (DÎLRLRV, s.v. caplan); capital, at. 1956 (MDA) / 1759 (DÎLRLRV); labirint, at. 1901 (MDA) /1700 (DÎLRLRV). Termeni referitori la profesiuni, meserii, meşteşuguri „În istoria limbii române literare, perioada cuprinsă, cu aproximaţie, între anii 1760-1860 reprezintă o epocă de adânci prefaceri, determinate de trecerea de la stadiul vechi la stadiul modern al limbii noastre de cultură. Acest proces de modernizare a limbii române literare s-a petrecut atât sub impulsul unor factori interni de ordin lingvistic şi cultural, cât mai ales datorită multiplelor influenţe străine care s-au exercitat atunci asupra limbii şi culturii româneşti. Cele mai importante prefaceri au avut loc în lexic, care s-a îmbogăţit cu numeroase cuvinte de diferite origini” 347 . apotecar, s.m. „farmacist” / CDL, „Conte se numesc acelea componeri scrise, care le fac manufactorii, neguţitorii, apotecarii şi alţii la muşteriile şi cumpărătorii sei, despre făcutul lucru sau despre trimisul negoţ.”, p. 261; (< germ. Apotheker, lat. apothecarius, NDULR); arambaşăĕ, s.m. „(înv. şi reg.) căpitan de hoţi sau de haiduci” / SH, p. 80; hăĕrăĕmbaşi / SH, p. 220; cf. Şandru, FR; (< tc. haram-başi, DEX; < scr. (h)arambaša, DSB, II, apud Gămulescu, E. S. p. 139); sinonime: oberarambaşăĕ / SH, p. 269; arminţIJaş, s.m. „încasatorul arminţIJiei; vameş” / SH, p. 298; (< arminţIJie + -aş, DSB, II); sinonime: „controlor de arminţie” / SH, p. 295, 298; baudirector, s.m. „director al unor lucrări” / SH, p. 202, 219; (< germ. Baudirektor, Frâncu, E.G.-A.); baumaistori, s.m. „meşteri constructori” / SH, p. 300; (< germ. Baumeister, Frâncu, E.G.-A.); 347 Despina Ursu, Încadrarea morfologică a verbelor neologice în limba română din perioada 1760- 1860, în „Limba română”, anul XV (1965), nr. 3, p. 371. 227
- Page 175 and 176: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN eufon
- Page 177 and 178: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN • p
- Page 179 and 180: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Multe
- Page 181 and 182: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Pentr
- Page 183 and 184: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN direc
- Page 185 and 186: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN O car
- Page 187 and 188: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Terme
- Page 189 and 190: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN s.f.,
- Page 191 and 192: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pră
- Page 193 and 194: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ştil
- Page 195 and 196: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN garda
- Page 197 and 198: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Totu
- Page 199 and 200: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Totod
- Page 201 and 202: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN arţ
- Page 203 and 204: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN răst
- Page 205 and 206: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN cohor
- Page 207 and 208: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN 250;
- Page 209 and 210: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN festu
- Page 211 and 212: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN halt,
- Page 213 and 214: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN maior
- Page 215 and 216: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ocupi
- Page 217 and 218: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pondo
- Page 219 and 220: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN şan
- Page 221 and 222: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN sucţ
- Page 223 and 224: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 225: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Dator
- Page 229 and 230: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN clice
- Page 231 and 232: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN domnu
- Page 233 and 234: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cupri
- Page 235 and 236: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN chive
- Page 237 and 238: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN dovad
- Page 239 and 240: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN parti
- Page 241 and 242: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN secre
- Page 243 and 244: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Denum
- Page 245 and 246: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN paso
- Page 247 and 248: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN banch
- Page 249 and 250: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN inter
- Page 251 and 252: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN în t
- Page 253 and 254: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN primi
- Page 255 and 256: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN slug
- Page 257 and 258: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN SH; /
- Page 259 and 260: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 261 and 262: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN prea
- Page 263 and 264: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN acest
- Page 265 and 266: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN at. 1
- Page 267 and 268: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN IV. C
- Page 269 and 270: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN - cuv
- Page 271 and 272: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ABREV
- Page 273 and 274: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN sIGLE
- Page 275 and 276: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Costi
MARIA MICLE<br />
componere, s.f. „textul, formularea a unui document, act; acţiunea de<br />
a compune şi rezultatul ei; alcătuire” / CDL, „Conte se numesc acelea<br />
componeri scrise...”, p. 261; at. 1843;<br />
contăĕ, s.f. „cont; factură”, CDL, „Oare carele neguţitoriu întâia oară<br />
aduce aminte unui musteriu al său de frunte, să plătească conta, pentru<br />
negoţul ce i-au dat pe credit sau în credinţă”, p. 93; „Conte se numesc acelea<br />
componeri scrise, care le fac manufactorii, neguţitorii, apotecarii şi alţii<br />
la muşteriile şi cumpărătorii sei, despre făcutul lucru sau despre trimisul<br />
negoţ.”, p. 261; at. la Eminescu;<br />
corvetăĕ, pl. corvete, s.f. „navă de război de mic tonaj, înarmată uşor şi<br />
având mobilitate mare în acţiune, folosită pentru escortă” / SH, p. 300; at.<br />
1887;<br />
cutăĕr, pl. cutăĕre, s.n. „ambarcaţiune mică cu un singur catarg (cu pânze<br />
sau cu motor), folosită pentru curse scurte; ambarcaţie de pescuit” / SH,<br />
p. 300; at. DA manuscris;<br />
cutropi, a ~, vb. „a năpădi; cuprinde din toate părţile; a învălui; a<br />
împresura; a înfăşura” / SH, p. 177; at. 1865;<br />
fa, interj. pop. „(se foloseşte ca adresare către o persoană de sex feminin)<br />
„Scoală-te, fa, du-te, că-i păcat” / SH, p. 290; at. 1852;<br />
fundaţIJie, s.f. „fond, bunuri, donate pentru o operă de interes obştesc” /<br />
CDL, „de a întemeia şcoli pentru tineri, de a tipări cărţi, din care vor primi<br />
învăţeturi şi sfaturi, de a face întocmiri (: fundaţIJii) pentru tinerii cei orfeni<br />
(carii n’au părinţi)”, p. X; at. 1872;<br />
halt, interj. „stai!, opreşte!, destul!, stop!” / SH, p. 227, 269; at. 1952;<br />
hirurg, s.m. „medic” / SH, p. 263; at. 1853;<br />
iluminaţIJie, s.f. „iluminat”, / SH, „iluminaţIJie la ferestri”, p. 309; at. 1893;<br />
înstructor, s.m., „(: învăţătoriu pruncilor acasă)”, „persoană competentă<br />
care instruieşte pe alţii” / CDL, p. 63; at. în DA;<br />
învita, a ~, vb. „a pofti” / SH, p. 204; ind. prez. învităĕ; / PI, p. 81; at.<br />
1872;<br />
sedrie, s.f „(înv. şi reg.) adunare a nobililor dintr-un ţinut (DAR) 346 ” /<br />
CDL, „La Sedria Criminală. La a luminatului Comitat N. Sedria Criminală.”,<br />
p. 257; at. 1896;<br />
urlaub, s.n. „(înv. şi regional) concediu militar, permisie” / CDL, „Un<br />
ofiţir mulţemeşte la şeful său (care poate fi general sau oberşter) pentru că<br />
i-au dat îngăduinţă (urlaub) de a merge în patria sa.”, p. 86; at. 1926.<br />
346<br />
MDA consideră termenul specific Transilvaniei.<br />
226