Gramatika

08.09.2023 Views

MARIA MICLE componere, s.f. „textul, formularea a unui document, act; acţiunea de a compune şi rezultatul ei; alcătuire” / CDL, „Conte se numesc acelea componeri scrise...”, p. 261; at. 1843; contăĕ, s.f. „cont; factură”, CDL, „Oare carele neguţitoriu întâia oară aduce aminte unui musteriu al său de frunte, să plătească conta, pentru negoţul ce i-au dat pe credit sau în credinţă”, p. 93; „Conte se numesc acelea componeri scrise, care le fac manufactorii, neguţitorii, apotecarii şi alţii la muşteriile şi cumpărătorii sei, despre făcutul lucru sau despre trimisul negoţ.”, p. 261; at. la Eminescu; corvetăĕ, pl. corvete, s.f. „navă de război de mic tonaj, înarmată uşor şi având mobilitate mare în acţiune, folosită pentru escortă” / SH, p. 300; at. 1887; cutăĕr, pl. cutăĕre, s.n. „ambarcaţiune mică cu un singur catarg (cu pânze sau cu motor), folosită pentru curse scurte; ambarcaţie de pescuit” / SH, p. 300; at. DA manuscris; cutropi, a ~, vb. „a năpădi; cuprinde din toate părţile; a învălui; a împresura; a înfăşura” / SH, p. 177; at. 1865; fa, interj. pop. „(se foloseşte ca adresare către o persoană de sex feminin) „Scoală-te, fa, du-te, că-i păcat” / SH, p. 290; at. 1852; fundaţIJie, s.f. „fond, bunuri, donate pentru o operă de interes obştesc” / CDL, „de a întemeia şcoli pentru tineri, de a tipări cărţi, din care vor primi învăţeturi şi sfaturi, de a face întocmiri (: fundaţIJii) pentru tinerii cei orfeni (carii n’au părinţi)”, p. X; at. 1872; halt, interj. „stai!, opreşte!, destul!, stop!” / SH, p. 227, 269; at. 1952; hirurg, s.m. „medic” / SH, p. 263; at. 1853; iluminaţIJie, s.f. „iluminat”, / SH, „iluminaţIJie la ferestri”, p. 309; at. 1893; înstructor, s.m., „(: învăţătoriu pruncilor acasă)”, „persoană competentă care instruieşte pe alţii” / CDL, p. 63; at. în DA; învita, a ~, vb. „a pofti” / SH, p. 204; ind. prez. învităĕ; / PI, p. 81; at. 1872; sedrie, s.f „(înv. şi reg.) adunare a nobililor dintr-un ţinut (DAR) 346 ” / CDL, „La Sedria Criminală. La a luminatului Comitat N. Sedria Criminală.”, p. 257; at. 1896; urlaub, s.n. „(înv. şi regional) concediu militar, permisie” / CDL, „Un ofiţir mulţemeşte la şeful său (care poate fi general sau oberşter) pentru că i-au dat îngăduinţă (urlaub) de a merge în patria sa.”, p. 86; at. 1926. 346 MDA consideră termenul specific Transilvaniei. 226

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN În câteva situaţii am putut observa că pentru trimiterile făcute de MDA la sursele sale, DÎLRLRV invocă texte cu date mai vechi de apariţie: arendator, at. 1868 (MDA) / 1737 (DÎLRLRV); camfor, at. 1958 (MDA) / 1760-1770 (DÎLRLRV, s.v. camfur); capelan, at. 1873 (MDA) / 1702 (DÎLRLRV, s.v. caplan); capital, at. 1956 (MDA) / 1759 (DÎLRLRV); labirint, at. 1901 (MDA) /1700 (DÎLRLRV). Termeni referitori la profesiuni, meserii, meşteşuguri „În istoria limbii române literare, perioada cuprinsă, cu aproximaţie, între anii 1760-1860 reprezintă o epocă de adânci prefaceri, determinate de trecerea de la stadiul vechi la stadiul modern al limbii noastre de cultură. Acest proces de modernizare a limbii române literare s-a petrecut atât sub impulsul unor factori interni de ordin lingvistic şi cultural, cât mai ales datorită multiplelor influenţe străine care s-au exercitat atunci asupra limbii şi culturii româneşti. Cele mai importante prefaceri au avut loc în lexic, care s-a îmbogăţit cu numeroase cuvinte de diferite origini” 347 . apotecar, s.m. „farmacist” / CDL, „Conte se numesc acelea componeri scrise, care le fac manufactorii, neguţitorii, apotecarii şi alţii la muşteriile şi cumpărătorii sei, despre făcutul lucru sau despre trimisul negoţ.”, p. 261; (< germ. Apotheker, lat. apothecarius, NDULR); arambaşăĕ, s.m. „(înv. şi reg.) căpitan de hoţi sau de haiduci” / SH, p. 80; hăĕrăĕmbaşi / SH, p. 220; cf. Şandru, FR; (< tc. haram-başi, DEX; < scr. (h)arambaša, DSB, II, apud Gămulescu, E. S. p. 139); sinonime: oberarambaşăĕ / SH, p. 269; arminţIJaş, s.m. „încasatorul arminţIJiei; vameş” / SH, p. 298; (< arminţIJie + -aş, DSB, II); sinonime: „controlor de arminţie” / SH, p. 295, 298; baudirector, s.m. „director al unor lucrări” / SH, p. 202, 219; (< germ. Baudirektor, Frâncu, E.G.-A.); baumaistori, s.m. „meşteri constructori” / SH, p. 300; (< germ. Baumeister, Frâncu, E.G.-A.); 347 Despina Ursu, Încadrarea morfologică a verbelor neologice în limba română din perioada 1760- 1860, în „Limba română”, anul XV (1965), nr. 3, p. 371. 227

MARIA MICLE<br />

componere, s.f. „textul, formularea a unui document, act; acţiunea de<br />

a compune şi rezultatul ei; alcătuire” / CDL, „Conte se numesc acelea<br />

componeri scrise...”, p. 261; at. 1843;<br />

contăĕ, s.f. „cont; factură”, CDL, „Oare carele neguţitoriu întâia oară<br />

aduce aminte unui musteriu al său de frunte, să plătească conta, pentru<br />

negoţul ce i-au dat pe credit sau în credinţă”, p. 93; „Conte se numesc acelea<br />

componeri scrise, care le fac manufactorii, neguţitorii, apotecarii şi alţii<br />

la muşteriile şi cumpărătorii sei, despre făcutul lucru sau despre trimisul<br />

negoţ.”, p. 261; at. la Eminescu;<br />

corvetăĕ, pl. corvete, s.f. „navă de război de mic tonaj, înarmată uşor şi<br />

având mobilitate mare în acţiune, folosită pentru escortă” / SH, p. 300; at.<br />

1887;<br />

cutăĕr, pl. cutăĕre, s.n. „ambarcaţiune mică cu un singur catarg (cu pânze<br />

sau cu motor), folosită pentru curse scurte; ambarcaţie de pescuit” / SH,<br />

p. 300; at. DA manuscris;<br />

cutropi, a ~, vb. „a năpădi; cuprinde din toate părţile; a învălui; a<br />

împresura; a înfăşura” / SH, p. 177; at. 1865;<br />

fa, interj. pop. „(se foloseşte ca adresare către o persoană de sex feminin)<br />

„Scoală-te, fa, du-te, că-i păcat” / SH, p. 290; at. 1852;<br />

fundaţIJie, s.f. „fond, bunuri, donate pentru o operă de interes obştesc” /<br />

CDL, „de a întemeia şcoli pentru tineri, de a tipări cărţi, din care vor primi<br />

învăţeturi şi sfaturi, de a face întocmiri (: fundaţIJii) pentru tinerii cei orfeni<br />

(carii n’au părinţi)”, p. X; at. 1872;<br />

halt, interj. „stai!, opreşte!, destul!, stop!” / SH, p. 227, 269; at. 1952;<br />

hirurg, s.m. „medic” / SH, p. 263; at. 1853;<br />

iluminaţIJie, s.f. „iluminat”, / SH, „iluminaţIJie la ferestri”, p. 309; at. 1893;<br />

înstructor, s.m., „(: învăţătoriu pruncilor acasă)”, „persoană competentă<br />

care instruieşte pe alţii” / CDL, p. 63; at. în DA;<br />

învita, a ~, vb. „a pofti” / SH, p. 204; ind. prez. învităĕ; / PI, p. 81; at.<br />

1872;<br />

sedrie, s.f „(înv. şi reg.) adunare a nobililor dintr-un ţinut (DAR) 346 ” /<br />

CDL, „La Sedria Criminală. La a luminatului Comitat N. Sedria Criminală.”,<br />

p. 257; at. 1896;<br />

urlaub, s.n. „(înv. şi regional) concediu militar, permisie” / CDL, „Un<br />

ofiţir mulţemeşte la şeful său (care poate fi general sau oberşter) pentru că<br />

i-au dat îngăduinţă (urlaub) de a merge în patria sa.”, p. 86; at. 1926.<br />

346<br />

MDA consideră termenul specific Transilvaniei.<br />

226

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!