Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
Datorită condiţiilor sociale şi politice specifice, Transilvania îşi dezvoltă
lexicul din aceste domenii prin împrumuturi directe din latină, dar şi prin
intermediul maghiarei şi germanei. Prioritară în faţa germanei în această
regiune va fi, desigur, maghiara, căreia i se datorează şi câteva împrumuturi
şi o serie de calcuri 343 .
În primele decenii ale veacului al XIX-lea, lexicul de origine turcească şi
neogreacă va circula, în special, în Ţara Românească, din cauza dependenţei
acestei provincii faţă de Poarta otomană şi faţă de regimul fanariot,
generând apreciere faţă de această filieră de împrumut lexical în mediile
boiereşti şi negustoreşti 344 . Puţine dintre greco-turcisme s-au păstrat însă în
limba literară unică, deoarece la mijlocul secolului amintit ajunseseră ţinta
ridiculizării şi satirizării în operele literare ale unor scriitori, dintre care cel
mai fervent a fost I. L. Caragiale. Concomitent, neologisme occidentale au
pătruns în Muntenia prin intermediul limbii ruse în care circulau pe atunci.
În încercarea de a evidenţia termenii reprezentativi pentru unele limbaje
specializate ale dialectului literar bănăţean, am întâlnit o serie de cuvinte ce
figurează în MDA, cu atestări în română ulterioare datelor de apariţie ale
textelor analizate de noi. Până la o eventuală infirmare, prin identificarea
acestor termeni în alte izvoare mai vechi, anii de apariţie ai scrierilor:
ObservaţIJii de limba rumâneascăĕ (1799), Cronica Banatului (1825-1827),
Epistolariul românesc (1841), pot fi avuţi în vedere ca prime date de
menţionare în limbă 345 .
caschetăĕ, pl. caşchete, s.f. „cască militară” / SH, p. 245, p. 246; at. 1926;
camerăĕ, s.f. „adunare legislativă” / CDL, „La camera ungurească
aulicăĕ”, p. 256; at. 1939;
coaliţIJie, s.f. „alianţă dintre două sau mai multe state, grupări politice etc.,
făcută în vederea unei acţiuni comune” / SH, p. 299; at. 1866 la Maiorescu;
(cf. fr. coalition < lat. coalitus “unit”, DEXonline);
comoditate, s.f., „confort; ansamblu de obiecte care formează o stare de
confort (NODEX)” / CDL, „însă unii vrând comoditatea şi averile sale fără seamă
şi curund a le înmulţi, au întrebuinţat mijlociri celainice”, p. 260; at. 1889;
343
R. Todoran, Contribuţii la studiul terminologiei juridico-administrative româneşti din Transilvania
de la începutul secolului al XIX-lea, în volumul Contribuţii la istoria limbii române literare în secolul
al XIX-lea, vol. al III-lea, Bucureşti, Editura Academiei, 1962, p. 113, 134.
344
Gh. Bulgăr, Despre limba documentelor administrative la începutul secolului trecut (1800-1820),
în volumul Contribuţii la istoria limbii române literare în secolul al XIX-lea, vol. al III-lea, p. 77.
345
Exemplele propuse nu sunt înregistrate în DÎLRLRV şi DLRLV.
225