Gramatika

MARIA MICLE
pe stiluri şi sfere semantice” 341 . G. Ivănescu remarca, la rândul său, faptul
că lingviştii au fost preocupaţi multă vreme de gruparea faptelor de limbă
pe epoci şi mai puţin pe regiuni 342 . Variantele literare teritoriale au înflorit
în faza veche a limbii şi în cea premodernă şi se uniformizează în cea de-a
doua parte a secolului al XIX-lea. Forme incipiente sau mai dezvoltate ale
stilurilor funcţionale se dezvoltă încă la nivelul variantelor teritoriale.
Raportul populaţiei locale cu administraţia, dar şi cu activitatea
comercială desfăşurată pe teritoriul Banatului în epoca premodernă şi
modernă poate fi caracterizată de sfere semantice precum:
- termeni specifici profesiilor / meseriilor din perioada respectivă, fiecare
având la rândul său termeni specifici,
- funcţii ale personalului din aparatul administrativ,
- denumiri ale actelor folosite,
- monede, fiscalitate,
- ranguri nobiliare şi funcţii politice, categorii sociale,
- comerţ
- unităţi de măsură folosite în activităţile negustoreşti
- transportul fluvial.
Terminologia specifică acestor domenii cuprinde o seamă de elemente
lexicale specifice numai variantei literare bănăţene, dar şi numeroşi termeni
uzuali în toate variantele literare din perioada premodernă a românei culte,
dintre care multe s-au pătrat şi în româna literară actuală.
Intensificarea relaţiilor comerciale dintre provinciile româneşti, odată cu
dezvoltarea burgheziei, a făcut ca termenii din domeniile acestea să circule
rapid între regiuni şi să se constituie un fond comun de termeni, pe care
ulterior i-a preluat şi limba unică. Bineînţeles că în procesul de unificare
şi constituire a variantei literare româneşti „transregionale” a rezultat şi un
fond lexical sedimentar, lăsat în uitare.
Varianta literară bănăţeană a funcţionat, în domeniul administrativ şi
comercial, ca o punte de legătură şi canal de îmbogăţire a lexicului specializat
cu termeni administrativi şi comerciali împrumutaţi din germană.
341
Frâncu, Neologisme juridico-administrative, I, p. 309. Observăm că majoritatea formelor termenilor
juridico-adiministrativi propuşi de Frâncu pentru zona Olteniei, apar şi în textele bănăţene,
fapt explicabil, deoarece ambele provincii au avut în comun apartenenţa la administraţia austriacă în
perioade mai lungi sau mai scurte din secolol al XVIII-lea, care nu au rămas fără inovaţii în lexic.
342
G. Ivănescu, Istoria limbii române, ed.a II-a, p. 574.
224