Gramatika
MARIA MICLE unterlaitnant, s.m. „sublocotenent”, glosar; (< germ. unter + Leutnant); unterminit, vb. part. „minat pe dedesupt”, p. 176; unter-minităĕ, p. 176 (part. de la untermini < germ. unterminieren „a submina, (mil.) „a mina”); unterofiţIJir, s.m „subofiţer”, p. 197; (< germ. Unterofizier); urlaub, s.n. „(înv. şi regional) concediu militar, permisie” / CDL, „Un ofiţir mulţemeşte la şeful său (care poate fi general sau oberşter) pentru că i-au dat îngăduinţă (urlaub) de a merge în patria sa.”, p. 86; at. 1926; (< germ. Urlaub, MDA); vafen-ştilştand, s.n. „armistiţiu”, p. 150, 300; vafen „armă” < germ. Waffe nu e folosit singur în text, numai în acest compus; ştand apare singur „stare”; (< germ. Waffenstillstand, Frâncu, E.G.-A.); vagenburg, s.n. „întăritură, baricadă din care”, p. 163; (< germ. Wagenburg, Frâncu, E.G.-A.), LM înregistrează forma baricadăĕ; vahtmaistor, s.m. „sergent-major în cavalerie sau infanterie”, p. 239, 243, 244; vahtmaister, p. 244; (< germ. Wachtmeister, Frâncu, E.G.-A.); verbui, a ~, vb. „a înrola, a recruta”, p. 180; imperf. verbăĕluia, p. 176; (< germ. verben, cu suf. -ui, Frâncu, E.G.-A.); verbăĕlui, a ~, vb. „a înrola, a recruta”, p. 176; (< germ. verben, cu suf. -ăĕlui, de la împrumuturile de origine maghiară, Frâncu, E.G.-A.); verbung, s.n. „înrolare, recrutare”, p. 176, 194; (< germ. Werbung, Frâncu, E.G.-A.); nu s-a impus nici în grai, fiind concurat şi înlocuit de un alt germanism, azentare; (< germ. Assentierung, DSB, II); vezir 340 , s.m. „(înv.) demnitar în Imperiul Otoman şi în alte ţări musulmane”, p. 180; var. vizir, p. 163; (< tc. vezir, NODEX); vinter-cvartir, s.n. „cantonament de iarnă”, p. 281 (germ. Winterqvartier); sinonime: cvartir; visţIJei, s.n. „eghileţi”, / SH, „Iară multe caşchete, visţIJei, căpenĕge şi muşchete pre dealu întâlnirii au rămas”, p. 246; (nu figurează în dicţionare); volonteri, s.m. „voluntar, militar plătit”, p. 159; „[...] unde ca militari volonteri a sluji împăratului începură”, p. 159; (< lat. voluntarius, fr. volontiare, it. volontarie); sinonime: săĕimeni. Dintre termenii militari extraşi din Cronica Banatului, observăm că următoarele cuvinte nu sunt menţionate în dicţionarele limbii române: adnadii, asnadariu, chirasu, furişiţIJ, ghemii, ibraiter, luft-pihsen, mandel, nefiri, profuntari, visţIJei. 340 Forma vezir, şi nu vizir, cum s-a impus în limba literară arată că împrumutul e făcut direct din tc. 222
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III. 3. LIMBAJ ADMINIsTRATIV, JURIDIC ŞI COMERCIAL Factorii socio-culturali determină apariţia stilurilor funcţionale (variante culturale), cu forme concrete de realizare a limbii literare. În raport cu limba actuală, termenii din domeniul administrativ, juridic şi comercial utilizaţi în textele bănăţene cercetate de noi reprezintă, în foarte multe cazuri, arhaisme sau regionalisme, dintre care unele au încetat să fie folosite în limba literară şi în graiul bănăţean. În secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea erau uzuale în varianta literară bănăţeană. Acestora li se adaugă elemente populare, comune tuturor zonelor ţării, cunoscute până în prezent, precum şi cuvinte ce par neologisme de dată recentă în limbajul de specialitate al economiei sau comerţului. Este surprinzător cât de mulţi dintre aceşti termeni se regăsesc şi în fondul lexical actual: procent, prezidiu, congres, fundaţIJie, capital, camerăĕ, consiliu etc. Faţă de unii termeni ai limbajului administrativ, varianta literară bănăţeană se dovedeşte a fi conservatoare (precum se întâmplă cu elementele latine moştenite în graiul corespunzător). În textele secolului al XIX-lea sunt prezenţi termeni vechi ce păreau a fi înlocuiţi în secolul al XVIII-lea: comision, consiliar, canţIJelist. Stratificarea acestei variante literare se bazează pe elemente regionale, dialectale, din direcţia ruralului, unele conservate până în prezent în grai (termeni fundamentali în exprimare, corespunzători unui fond lexical de bază, denumind activităţi comune general valabile, ce privesc activităţi domestice din viaţa indivizilor), dar şi pe un fond lexical al burgheziei în formare, care în ciuda vicisitudinilor vremurilor a desfăşurat aici o activitate economică mai intensă. În limba scrisă a cărturarilor băneţeni, în elementele lexicale, cu precădere, apare ca o evidenţă stratificarea pe clase sociale a populaţiei, de la ţărănime la burghezie şi nobilime. Evoluţia neologismelor juridico-administrative nu poate fi privită decât în relaţie cu trei factori: lingvistic, istoric şi geografic care determină introducerea unui termen în limbă. C. Frâncu afirmă că „o istorie a neologismului juridico-administrativ, dar nu numai a acestuia, trebuie să ţină seama de trei principii de clasificare: clasificarea pe provincii, pe epoci, 223
- Page 171 and 172: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN zele,
- Page 173 and 174: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN forme
- Page 175 and 176: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN eufon
- Page 177 and 178: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN • p
- Page 179 and 180: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Multe
- Page 181 and 182: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Pentr
- Page 183 and 184: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN direc
- Page 185 and 186: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN O car
- Page 187 and 188: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Terme
- Page 189 and 190: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN s.f.,
- Page 191 and 192: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pră
- Page 193 and 194: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ştil
- Page 195 and 196: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN garda
- Page 197 and 198: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Totu
- Page 199 and 200: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Totod
- Page 201 and 202: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN arţ
- Page 203 and 204: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN răst
- Page 205 and 206: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN cohor
- Page 207 and 208: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN 250;
- Page 209 and 210: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN festu
- Page 211 and 212: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN halt,
- Page 213 and 214: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN maior
- Page 215 and 216: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ocupi
- Page 217 and 218: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pondo
- Page 219 and 220: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN şan
- Page 221: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN sucţ
- Page 225 and 226: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Dator
- Page 227 and 228: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN În c
- Page 229 and 230: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN clice
- Page 231 and 232: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN domnu
- Page 233 and 234: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cupri
- Page 235 and 236: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN chive
- Page 237 and 238: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN dovad
- Page 239 and 240: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN parti
- Page 241 and 242: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN secre
- Page 243 and 244: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Denum
- Page 245 and 246: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN paso
- Page 247 and 248: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN banch
- Page 249 and 250: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN inter
- Page 251 and 252: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN în t
- Page 253 and 254: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN primi
- Page 255 and 256: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN slug
- Page 257 and 258: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN SH; /
- Page 259 and 260: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 261 and 262: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN prea
- Page 263 and 264: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN acest
- Page 265 and 266: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN at. 1
- Page 267 and 268: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN IV. C
- Page 269 and 270: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN - cuv
- Page 271 and 272: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ABREV
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN<br />
III. 3. LIMBAJ ADMINIsTRATIV,<br />
JURIDIC ŞI COMERCIAL<br />
Factorii socio-culturali determină apariţia stilurilor funcţionale (variante<br />
culturale), cu forme concrete de realizare a limbii literare. În raport cu<br />
limba actuală, termenii din domeniul administrativ, juridic şi comercial utilizaţi<br />
în textele bănăţene cercetate de noi reprezintă, în foarte multe cazuri, arhaisme<br />
sau regionalisme, dintre care unele au încetat să fie folosite în limba literară şi<br />
în graiul bănăţean. În secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea erau uzuale în varianta<br />
literară bănăţeană. Acestora li se adaugă elemente populare, comune tuturor<br />
zonelor ţării, cunoscute până în prezent, precum şi cuvinte ce par neologisme<br />
de dată recentă în limbajul de specialitate al economiei sau comerţului. Este<br />
surprinzător cât de mulţi dintre aceşti termeni se regăsesc şi în fondul lexical<br />
actual: procent, prezidiu, congres, fundaţIJie, capital, camerăĕ, consiliu etc.<br />
Faţă de unii termeni ai limbajului administrativ, varianta literară<br />
bănăţeană se dovedeşte a fi conservatoare (precum se întâmplă cu elementele<br />
latine moştenite în graiul corespunzător). În textele secolului al XIX-lea<br />
sunt prezenţi termeni vechi ce păreau a fi înlocuiţi în secolul al XVIII-lea:<br />
comision, consiliar, canţIJelist.<br />
Stratificarea acestei variante literare se bazează pe elemente regionale,<br />
dialectale, din direcţia ruralului, unele conservate până în prezent în grai<br />
(termeni fundamentali în exprimare, corespunzători unui fond lexical de<br />
bază, denumind activităţi comune general valabile, ce privesc activităţi<br />
domestice din viaţa indivizilor), dar şi pe un fond lexical al burgheziei în<br />
formare, care în ciuda vicisitudinilor vremurilor a desfăşurat aici o activitate<br />
economică mai intensă. În limba scrisă a cărturarilor băneţeni, în elementele<br />
lexicale, cu precădere, apare ca o evidenţă stratificarea pe clase sociale a<br />
populaţiei, de la ţărănime la burghezie şi nobilime.<br />
Evoluţia neologismelor juridico-administrative nu poate fi privită<br />
decât în relaţie cu trei factori: lingvistic, istoric şi geografic care determină<br />
introducerea unui termen în limbă. C. Frâncu afirmă că „o istorie a<br />
neologismului juridico-administrativ, dar nu numai a acestuia, trebuie să<br />
ţină seama de trei principii de clasificare: clasificarea pe provincii, pe epoci,<br />
223
Change language