Gramatika
MARIA MICLE patron, patroanăĕ, s.f. „cartuş, glonţ, tub metalic sau de carton care conţine o capsă, material exploziv, proiectil sau alice, folosit la armele de foc portative; bucată cilindrică de exploziv folosită în mine la dislocarea straturilor”, p. 177; pl. patroane, p. 177, 162; (< germ. Patrone, Frâncu, E.G.-A., NODEX; DILR nu prezintă acest sens şi etimologie a cuvântului; DLRLV, LM nu înregistrează acest cuvânt); sinonime: cartace, p. 176; patrulăĕ, s.f. „strajă, rond; grup de militari care circulă pe un traseu având misiunea de supraveghere sau de recunoaştere”, p. 176, 180, 202; „... că patrule de pe dealuri bombe, cartace îi împroşca şi-i omora, ... mulţi periră”, p. 176; (< germ. Patrulle, Frâncu, E.G.-A., NODEX, LM); patroli, a ~, vb. „apatrula, a merge în patrulă”, p. 202, 253; (< germ. patrouillieren, Frâncu, E.G.-A.); pistol, s.n. „armă de foc mică, din care se împuşcă la distanţe mici, cu o singură mână”, p. 254, var. piştol, p. 257; at. 1715; (< germ. Pistole, Frâncu, E.G.-A., NODEX; < ngr. pistóli, germ. Pistol, NODEX); pichet, s.n. „subunitate militară care asigură securitatea trupelor în marş; subdiviziune de grăniceri însărcinată cu paza unui sector de frontieră”; (< germ. Pikett, Frâncu, E.G.-A., NODEX; pe lângă etimlogia germană, NODEX mai dă < fr. piquet, rs. Piket); pivăĕ, s.f. „(înv. şi reg.) mortier mic, primitiv, săcăluş”, p. 226; (< lat. *pilla, DEX); plăĕiaşi, s.m. „(ist.) persoană care locuia la graniţele de munte ale ţării, însărcinată cu paza acestora în schimbul unor privilegii”, p. 196; (< plai, suf.-aş, NODEX); plumbi, s.m. „proiectile mici de metal la armele manuale de foc; gloanţe”, p. 278; „3 plumbi îl pătrunsără”, p. 278; (< lat. plumbum, NODEX); plochirui, a ~, vb. „(: încungiurară)”, p. 277; „Cladova plochiruirăĕ”, p. 277; vezi blocadăĕ; pocăĕlui, a ~, vb. „a pocni cu puşca”, glosar, apud Todoran; (< interj. poc + suf. -ăĕlui); polc, s.n. „regiment; (NODEX îl localizează în Moldova medievală) subdiviziune militară, corespunzătoare regimentului, în care se grupau oştenii ţării în timp de război”; pl. polcoane, p. 174; (< rs. polk, NODEX); polcovnic, s.m. „(: oberşter)”, „ofiţer cu grad corespunzător colonelului; militar care comandă un polc”, p. 303; grad în armata rusă explicat prin termen din germană; (< rs., ucr. polkovnik, NODEX); 216
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pondoner, s.m. „pontonier; militar dintr-o unitate specializată în construirea pontoanelor; persoană care lucrează la un ponton”, p. 183; (< germ. Pontonier, Frâncu, E.G.-A.; NODEX trimite numai la fr. pontonnier), LM înregistrează forma pontonier; porten-ştifle, s.f. pl. „cizme cu carâmb înalt şi şireturi”, p. 250; (< germ. Portenstiefel, Frâncu, E.G.-A.); port-epee, s.n. „curea de sabie”, p. 278; (< germ. Portepee, Frâncu, E.G.-A.); sinonime: cuplăĕ; porucic, s.m. „locotent”, glosar; compus: căĕzăĕci porucic, s.m. „locotenent de cazaci”, p. 303; (< rs. porucik, DEX); sinonime: laitnant; poteri, s.f. „(în epoca medievală) grup de oameni înarmaţi (în special arnăuţi), având ca sarcină paza stăpânirii şi a orânduielilor ei”, p. 227; (< sb., bg. potera, NODEX); poziţIJie, s.f. „(mil.) loc pe care sunt situate trupele pe front”, p. 243; „fiind poziţIJia noastră bună...”, p. 243; „bune poziţIJii, bine postiruiţIJi”, p. 284; (< fr. position, lat. positio, -onis, NODEX); prau, s.n. „praf de puşcă”, p. 176; (< sl. prahŭǠ, NODEX); sinonime: pulfer; prau-pulver, p. 136; prăĕuăĕrie, s.f. „pulberărie, depozit de praf de puşcă”, p. 287; (< prau, suf. -ăĕrie); sinonime: pulfermagazina; profont, comis ~, s.n. „pâine de calitate inferioară care se prepara în trecut pentru militarii din fostul Imperiu austro-ungar; pâine militară”, p. 215; pl. profonturi p. 233; (< mg. prófont, DLR; nu figurează în DEX, NODEX); profuntari, s.m. „brutar (în armată)”, glosar; (< profont + suf. -ari; nu figurează în dicţionare); proviant, s.n., defectiv de pl. „provizii, merinde”, p. 157, 158, 162, 181, 240; var. profiant, p. 180; (< germ. Proviant, Frâncu, E.G.-A., TDRG nu menţionează decât etimologie poloneză, rusească şi ucraineană); provizion, s.n. „provizie”, p. 166; (< germ. Provision, Frâncu, E.G.-A.); pulfer, s.n. „praf, pulbere (de puşcă)”, p. 110, 136; (< germ. Pulver, Frâncu, E.G.-A.); sinonime: prau; prau-pulver, p. 136; pulfermagazina, s.f. „pulberărie; depozit de muniţie”, p. 178; sinonime: prăĕuăĕrie; magazina de prau, p. 137; puşcăĕlui, a ~, vb. „a trage cu puşca”, p. 56; puşcăĕia, a ~, p. 309; puşcăĕri, a ~, apud Todoran; (< puşc + suf. -ăĕlui); sinonime: pocăĕlui, a ~; rait, s.m. „călăreţ”, p. 154; pl. raiţIJi, p. 154; termen nemenţionat în dicţionare; (< germ. Reit[er], Frâncu, E.G.-A.); 217
- Page 165 and 166: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN nici
- Page 167 and 168: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 169 and 170: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN de ma
- Page 171 and 172: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN zele,
- Page 173 and 174: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN forme
- Page 175 and 176: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN eufon
- Page 177 and 178: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN • p
- Page 179 and 180: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Multe
- Page 181 and 182: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Pentr
- Page 183 and 184: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN direc
- Page 185 and 186: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN O car
- Page 187 and 188: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Terme
- Page 189 and 190: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN s.f.,
- Page 191 and 192: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pră
- Page 193 and 194: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ştil
- Page 195 and 196: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN garda
- Page 197 and 198: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Totu
- Page 199 and 200: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Totod
- Page 201 and 202: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN arţ
- Page 203 and 204: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN răst
- Page 205 and 206: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN cohor
- Page 207 and 208: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN 250;
- Page 209 and 210: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN festu
- Page 211 and 212: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN halt,
- Page 213 and 214: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN maior
- Page 215: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ocupi
- Page 219 and 220: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN şan
- Page 221 and 222: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN sucţ
- Page 223 and 224: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 225 and 226: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Dator
- Page 227 and 228: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN În c
- Page 229 and 230: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN clice
- Page 231 and 232: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN domnu
- Page 233 and 234: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cupri
- Page 235 and 236: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN chive
- Page 237 and 238: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN dovad
- Page 239 and 240: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN parti
- Page 241 and 242: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN secre
- Page 243 and 244: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Denum
- Page 245 and 246: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN paso
- Page 247 and 248: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN banch
- Page 249 and 250: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN inter
- Page 251 and 252: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN în t
- Page 253 and 254: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN primi
- Page 255 and 256: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN slug
- Page 257 and 258: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN SH; /
- Page 259 and 260: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 261 and 262: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN prea
- Page 263 and 264: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN acest
- Page 265 and 266: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN at. 1
MARIA MICLE<br />
patron, patroanăĕ, s.f. „cartuş, glonţ, tub metalic sau de carton care<br />
conţine o capsă, material exploziv, proiectil sau alice, folosit la armele de<br />
foc portative; bucată cilindrică de exploziv folosită în mine la dislocarea<br />
straturilor”, p. 177; pl. patroane, p. 177, 162; (< germ. Patrone, Frâncu,<br />
E.G.-A., NODEX; DILR nu prezintă acest sens şi etimologie a cuvântului;<br />
DLRLV, LM nu înregistrează acest cuvânt); sinonime: cartace, p. 176;<br />
patrulăĕ, s.f. „strajă, rond; grup de militari care circulă pe un traseu având<br />
misiunea de supraveghere sau de recunoaştere”, p. 176, 180, 202; „... că<br />
patrule de pe dealuri bombe, cartace îi împroşca şi-i omora, ... mulţi periră”,<br />
p. 176; (< germ. Patrulle, Frâncu, E.G.-A., NODEX, LM);<br />
patroli, a ~, vb. „apatrula, a merge în patrulă”, p. 202, 253; (< germ.<br />
patrouillieren, Frâncu, E.G.-A.);<br />
pistol, s.n. „armă de foc mică, din care se împuşcă la distanţe mici, cu o<br />
singură mână”, p. 254, var. piştol, p. 257; at. 1715; (< germ. Pistole, Frâncu,<br />
E.G.-A., NODEX; < ngr. pistóli, germ. Pistol, NODEX);<br />
pichet, s.n. „subunitate militară care asigură securitatea trupelor în marş;<br />
subdiviziune de grăniceri însărcinată cu paza unui sector de frontieră”;<br />
(< germ. Pikett, Frâncu, E.G.-A., NODEX; pe lângă etimlogia germană,<br />
NODEX mai dă < fr. piquet, rs. Piket);<br />
pivăĕ, s.f. „(înv. şi reg.) mortier mic, primitiv, săcăluş”, p. 226; (< lat.<br />
*pilla, DEX);<br />
plăĕiaşi, s.m. „(ist.) persoană care locuia la graniţele de munte ale ţării,<br />
însărcinată cu paza acestora în schimbul unor privilegii”, p. 196; (< plai,<br />
suf.-aş, NODEX);<br />
plumbi, s.m. „proiectile mici de metal la armele manuale de foc; gloanţe”,<br />
p. 278; „3 plumbi îl pătrunsără”, p. 278; (< lat. plumbum, NODEX);<br />
plochirui, a ~, vb. „(: încungiurară)”, p. 277; „Cladova plochiruirăĕ”,<br />
p. 277; vezi blocadăĕ;<br />
pocăĕlui, a ~, vb. „a pocni cu puşca”, glosar, apud Todoran; (< interj. poc<br />
+ suf. -ăĕlui);<br />
polc, s.n. „regiment; (NODEX îl localizează în Moldova medievală)<br />
subdiviziune militară, corespunzătoare regimentului, în care se grupau<br />
oştenii ţării în timp de război”; pl. polcoane, p. 174; (< rs. polk,<br />
NODEX);<br />
polcovnic, s.m. „(: oberşter)”, „ofiţer cu grad corespunzător colonelului;<br />
militar care comandă un polc”, p. 303; grad în armata rusă explicat prin<br />
termen din germană; (< rs., ucr. polkovnik, NODEX);<br />
216