Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
Totuşi, limba Cronicii lui N. Stoica ne oferă date importante privitoare
la dialectul literar bănăţean de la începutul secolului al XIX-lea şi despre
tendinţele românei culte din acea perioadă.
Din analiza materialului reţinem că îi putem atribui variantei literare
bănăţene de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIXlea
un limbaj specializat din domeniul militar, bine conturat, pe care Nicolae
Stoica de Haţeg l-a consemnat în Cronica sa. Influenţa germană asupra
terminologiei militare din Banatul secolului al XVIII-lea este dominantă,
urmată de cea turcă.
De asemenea, sesizăm că, la nivel lexical, în individualizarea unei
variante literare teritoriale din epoca veche a românei culte contribuie nu
numai elementele regionale preluate din graiul popular, ci şi împrumuturile
venite pe cale cultă şi administrativă din alte limbi, care n-au fost aceleaşi
pentru toţi românii.
Inventarul termenilor militari
din Cronica Banatului de Nicolae stoica de Haţeg
Prezentarea inventarului complet de cuvinte din domeniul ostăşesc vine în
completarea analizei din subcapitolul anterioar a termenilor militari vehiculaţi
pe teritoriul Banatului în timpul războaielor austro-turce din perioada 1688-
1790 – în încercarea de a demonstra că putem vorbi despre existenţa unui limbaj
specializat al domeniului militar, bogat şi bine conturat, în varianta literară
bănăţeană de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea.
În subcapitolul precedent am prezentat şi am analizat numai termeni
care, deşi au fost în uz în secolele anterioare (XVIII, XIX), au devenit
arhaisme ori se mai păstrează numai în graiul popular. Din totalul de 342
de cuvinte analizate, 70,76% sunt de origine germană 333 , 7,89% de origine
turcă, derivate pe teren românesc 6,72%, iar restul provin din franceză,
latină, maghiară, rusă, sârbă şi bulgară.
333
Majoritatea etimologiilor germane ale termenilor au fost stabilite de Constantin Frâncu, în articolul:
Elemente germane (austriece) în Cronica Banatului de Nicolae Stoica de Haţeg (I), în Volumul
Omagial Vasile Arvinte, publicat în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza» din Iaşi”, secţ.
III, Lingvistica, t. XLIII (1997), p. 113-124, ibidem (II), în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al.
I. Cuza» din Iaşi”, secţ. III, Lingvistica, t. XLIV-XLV (1998-1999), p. 5-27. După părerea noastră,
nu toate cuvintele din Cronică pe care Frâncu le consideră de origine germană pentru Banat îşi au
provenienţa exclusiv din această limbă, mai ales acelea care circulau în epocă şi în alte regiuni ale
ţării şi au putut intra în limbă pe alte filiere.
197