Gramatika

08.09.2023 Views

MARIA MICLE chiras, s.n. „(: coifu)”, sensul din dicţionar este altul: „(ist.) pieptar din plăci de metal, care se îmbraca pentru a proteja pieptul şi spatele luptătorului; platoşă”, p. 128; (< fr. cuirasse, NODEX); coif, s.n. „(: chirasu)”, (înv.) „acoperământ de metal pentru protecţia capului în timpul luptei”, p. 126; (< lat. cofea, NDULR); colon, coloane, s.n. „(: în doă taberi despărţită)”, „formaţie a trupelor dispuse în adâncime”, p. 178; (< germ. Kolonne, fr. colonne, NDULR); cor, s.n. „(: oaste)” „corp de armată”, „(înv.) cerc, ceată, grupă”, p. 135, 232; varianta corp, p. 249; compuse: aucsiliar-cor, s.n. „corp de armată auxiliar”, p. 307; rezerve-cor „corp de rezervă”, p. 163; (< germ. Chor, DLR); crigs-patenta, s.f. „(: manifestul)”, p. 232; (< germ. Krieg „război” + patentăĕ < germ. Patent „(înv.) act prin care se consemna dreptul de exercitare a comerţului sau a unei profesiuni liberale”, DEX); sinonime: manifest, p. 305; cuplăĕ, s.f. „(: cureaua sabii)”, p. 201 „centură, curea”, p. 200; (< germ. Kupplung „cuplare”, Frâncu, E.G.-A.); sinonime: port-epee; detajăĕmânt, -ăĕmente, „(: o bună trupă)”, p. 152, p. 174; varianta detageament, p. 164; detajăĕment; detajăĕmente „(: trupe mici)”, p. 174; (< germ. Detachament, Frâncu, E.G.-A. < fr. détachement, DEX); libelirui, a ~, vb. „(: slobozi)” „a elibera”, p. 88; (< germ. liberieren, cu suf. -ui şi l provenit din r, Frâncu, E.G.-A.); marşal, s.m. „(: arhistratig)”, „mareşal”, p. 68, 126; compus: feldmarşal, p. 154; (< germ. Marchall); sinonime: feldţIJaig-maister, p. 271; militari, s.m. „(: haiduci)”, p. 206; (< germ. Militär, etimologie multiplă: fr. militaire, lat. militaris, DEXonline); oberster, oberst, s.m. „(: polcovnic)”, „colonel”, p. 60, 175, 241, 303; varianta obârşteru, p. 206; sinonime: polcovnic, s.m. „(: oberşter)”; „ofiţer cu grad corespunzător colonelului; militar care comandă un polc”, p. 303; plochirui, a ~, vb. „(: încungiurară)”, „Cladova plochiruirăĕ”, p. 277; (cf. germ. plockiren); pocăĕlui, a ~, vb. „a pocni cu puşca”, glosar, apud Todoran; (< interj. poc + suf. -ăĕlui); polcovnic, s.m. „(: oberşter)”; „ofiţer cu grad corespunzător colonelului; militar care comandă un polc”, p. 303; (< rs., ucr. polkovnik, NDULR); Nicolae Stoica explică un grad în armata rusă printr-un termen din germană; seiman, pl. săĕimeni, s.m. „creştin în oastea turcească”; „în ţările româneşti (sec. XVII-XVIII), ostaş mercenar care îşi făcea serviciul în 194

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN garda de pază de la curtea domnitorului”, p. 176; „seimani, volontĕri cu simbrie”, p. 176; „săĕimani, cătane cu simbrie”, p. 181 varianta săĕrimeni, p. 176; (< tc. seğmen, DLRLV); sold, s.n. „(: simbrie)”, „soldă”, p. 178; (< germ. Sold, Frâncu, E.G.-A.); standart, pl. standarte, s.n. „(: steaguri)”, „stindard, steag”, p. 163, p. 179; (< germ. Standarte, Frâncu, E.G.-A.); şturm, s.n. „(: năvală)”, „asalt, atac”, p. 117, 175, 176, 246; varianta sturm, p. 165, 176; (< germ. Sturm, Frâncu, E.G.-A.); tain, s.n. „(: pită profont)”, „raţie de alimente sau de băutură dată cuiva pentru un anumit timp în schimbul unor servicii prestate; parte care revine cuiva la împărţirea sau distribuirea unui bun comun”, p. 236; (< tc. tayin, NDULR), vezi profont; ucaz, s.n. „(: poruncă)”, (înv.) „hotărâre adoptată de organul suprem al puterii de stat; decret; ordin; (fig.) hotărâre care nu admite nici o contrazicere”, p. 308; (< rs. ukaz, fr. oukase, ukase, NODEX). O parte dintre neologismele din germană, folosite de Stoica de Haţeg în Cronicăĕ nu au devenit împrumuturi ale românei moderne prin intervenţia sa şi în forma propusă de el. Puşcariu aprecia că valoarea „sonică” a împrumuturilor ţine de vremea şi regiunea în care au fost făcute 325 .Limba literară unică nu a fost orientată spre a accepta termenii militari din direcţia Banatului, utilizaţi de Nicolae Stoica sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Cu toate acestea, mai târziu, unii dintre aceşti termeni au pătruns în româna prin alte filiere, uneori cu sens schimbat: comando, lagăĕr (comando, s.n. „comandă, conducere”, în sintagma cantonscomando, p. 266 < germ. Kommando, Frâncu, E.G.-A.; lagher, s.n. „tabără militară”, p. 177, 68, 274 < germ. Lager, Frâncu, E.G.-A.). Este de remarcat însă faptul că termenii de origine germană care au pătruns în limba noastră în această etapă, fie pe cale orală, prin contactul direct al populaţiilor (în secolul al XVIII-lea au fost colonizaţi şvabii în Banat), fie pe cale cultă, aparţin, în cea mai mare parte, culturii materiale, din domeniile comerţului, meseriilor, obiectelor de uz casnic şi, nu în ultimul rând, din domeniul militar 326 . De aceea, din punctul de vedere al structurii morfologice, predoninante sunt substantivele şi verbele. Unii dintre termenii consemnaţi în Cronicăĕ sunt atestaţi în scrieri anterioare textului nostru, care provin din alte regiuni româneşti, unde puteau 325 Sixtil Puşcariu, Limba română, vol. al II-lea, Rostirea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1959, p. 208. 326 Vasile Frăţilă, Studii de toponimie şi dialectologie, Timişoara, Excelsior Art, 2002, p. 396. 195

MARIA MICLE<br />

chiras, s.n. „(: coifu)”, sensul din dicţionar este altul: „(ist.) pieptar din<br />

plăci de metal, care se îmbraca pentru a proteja pieptul şi spatele luptătorului;<br />

platoşă”, p. 128; (< fr. cuirasse, NODEX);<br />

coif, s.n. „(: chirasu)”, (înv.) „acoperământ de metal pentru protecţia<br />

capului în timpul luptei”, p. 126; (< lat. cofea, NDULR);<br />

colon, coloane, s.n. „(: în doă taberi despărţită)”, „formaţie a trupelor<br />

dispuse în adâncime”, p. 178; (< germ. Kolonne, fr. colonne, NDULR);<br />

cor, s.n. „(: oaste)” „corp de armată”, „(înv.) cerc, ceată, grupă”, p. 135, 232;<br />

varianta corp, p. 249; compuse: aucsiliar-cor, s.n. „corp de armată auxiliar”,<br />

p. 307; rezerve-cor „corp de rezervă”, p. 163; (< germ. Chor, DLR);<br />

crigs-patenta, s.f. „(: manifestul)”, p. 232; (< germ. Krieg „război”<br />

+ patentăĕ < germ. Patent „(înv.) act prin care se consemna dreptul de<br />

exercitare a comerţului sau a unei profesiuni liberale”, DEX); sinonime:<br />

manifest, p. 305;<br />

cuplăĕ, s.f. „(: cureaua sabii)”, p. 201 „centură, curea”, p. 200; (< germ.<br />

Kupplung „cuplare”, Frâncu, E.G.-A.); sinonime: port-epee;<br />

detajăĕmânt, -ăĕmente, „(: o bună trupă)”, p. 152, p. 174; varianta<br />

detageament, p. 164; detajăĕment; detajăĕmente „(: trupe mici)”, p. 174;<br />

(< germ. Detachament, Frâncu, E.G.-A. < fr. détachement, DEX);<br />

libelirui, a ~, vb. „(: slobozi)” „a elibera”, p. 88; (< germ. liberieren, cu<br />

suf. -ui şi l provenit din r, Frâncu, E.G.-A.);<br />

marşal, s.m. „(: arhistratig)”, „mareşal”, p. 68, 126; compus: feldmarşal,<br />

p. 154; (< germ. Marchall); sinonime: feldţIJaig-maister, p. 271;<br />

militari, s.m. „(: haiduci)”, p. 206; (< germ. Militär, etimologie multiplă:<br />

fr. militaire, lat. militaris, DEXonline);<br />

oberster, oberst, s.m. „(: polcovnic)”, „colonel”, p. 60, 175, 241, 303;<br />

varianta obârşteru, p. 206; sinonime: polcovnic, s.m. „(: oberşter)”; „ofiţer<br />

cu grad corespunzător colonelului; militar care comandă un polc”, p. 303;<br />

plochirui, a ~, vb. „(: încungiurară)”, „Cladova plochiruirăĕ”, p. 277; (cf.<br />

germ. plockiren);<br />

pocăĕlui, a ~, vb. „a pocni cu puşca”, glosar, apud Todoran; (< interj. poc<br />

+ suf. -ăĕlui);<br />

polcovnic, s.m. „(: oberşter)”; „ofiţer cu grad corespunzător colonelului;<br />

militar care comandă un polc”, p. 303; (< rs., ucr. polkovnik, NDULR);<br />

Nicolae Stoica explică un grad în armata rusă printr-un termen din germană;<br />

seiman, pl. săĕimeni, s.m. „creştin în oastea turcească”; „în ţările<br />

româneşti (sec. XVII-XVIII), ostaş mercenar care îşi făcea serviciul în<br />

194

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!