Gramatika
MARIA MICLE chiras, s.n. „(: coifu)”, sensul din dicţionar este altul: „(ist.) pieptar din plăci de metal, care se îmbraca pentru a proteja pieptul şi spatele luptătorului; platoşă”, p. 128; (< fr. cuirasse, NODEX); coif, s.n. „(: chirasu)”, (înv.) „acoperământ de metal pentru protecţia capului în timpul luptei”, p. 126; (< lat. cofea, NDULR); colon, coloane, s.n. „(: în doă taberi despărţită)”, „formaţie a trupelor dispuse în adâncime”, p. 178; (< germ. Kolonne, fr. colonne, NDULR); cor, s.n. „(: oaste)” „corp de armată”, „(înv.) cerc, ceată, grupă”, p. 135, 232; varianta corp, p. 249; compuse: aucsiliar-cor, s.n. „corp de armată auxiliar”, p. 307; rezerve-cor „corp de rezervă”, p. 163; (< germ. Chor, DLR); crigs-patenta, s.f. „(: manifestul)”, p. 232; (< germ. Krieg „război” + patentăĕ < germ. Patent „(înv.) act prin care se consemna dreptul de exercitare a comerţului sau a unei profesiuni liberale”, DEX); sinonime: manifest, p. 305; cuplăĕ, s.f. „(: cureaua sabii)”, p. 201 „centură, curea”, p. 200; (< germ. Kupplung „cuplare”, Frâncu, E.G.-A.); sinonime: port-epee; detajăĕmânt, -ăĕmente, „(: o bună trupă)”, p. 152, p. 174; varianta detageament, p. 164; detajăĕment; detajăĕmente „(: trupe mici)”, p. 174; (< germ. Detachament, Frâncu, E.G.-A. < fr. détachement, DEX); libelirui, a ~, vb. „(: slobozi)” „a elibera”, p. 88; (< germ. liberieren, cu suf. -ui şi l provenit din r, Frâncu, E.G.-A.); marşal, s.m. „(: arhistratig)”, „mareşal”, p. 68, 126; compus: feldmarşal, p. 154; (< germ. Marchall); sinonime: feldţIJaig-maister, p. 271; militari, s.m. „(: haiduci)”, p. 206; (< germ. Militär, etimologie multiplă: fr. militaire, lat. militaris, DEXonline); oberster, oberst, s.m. „(: polcovnic)”, „colonel”, p. 60, 175, 241, 303; varianta obârşteru, p. 206; sinonime: polcovnic, s.m. „(: oberşter)”; „ofiţer cu grad corespunzător colonelului; militar care comandă un polc”, p. 303; plochirui, a ~, vb. „(: încungiurară)”, „Cladova plochiruirăĕ”, p. 277; (cf. germ. plockiren); pocăĕlui, a ~, vb. „a pocni cu puşca”, glosar, apud Todoran; (< interj. poc + suf. -ăĕlui); polcovnic, s.m. „(: oberşter)”; „ofiţer cu grad corespunzător colonelului; militar care comandă un polc”, p. 303; (< rs., ucr. polkovnik, NDULR); Nicolae Stoica explică un grad în armata rusă printr-un termen din germană; seiman, pl. săĕimeni, s.m. „creştin în oastea turcească”; „în ţările româneşti (sec. XVII-XVIII), ostaş mercenar care îşi făcea serviciul în 194
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN garda de pază de la curtea domnitorului”, p. 176; „seimani, volontĕri cu simbrie”, p. 176; „săĕimani, cătane cu simbrie”, p. 181 varianta săĕrimeni, p. 176; (< tc. seğmen, DLRLV); sold, s.n. „(: simbrie)”, „soldă”, p. 178; (< germ. Sold, Frâncu, E.G.-A.); standart, pl. standarte, s.n. „(: steaguri)”, „stindard, steag”, p. 163, p. 179; (< germ. Standarte, Frâncu, E.G.-A.); şturm, s.n. „(: năvală)”, „asalt, atac”, p. 117, 175, 176, 246; varianta sturm, p. 165, 176; (< germ. Sturm, Frâncu, E.G.-A.); tain, s.n. „(: pită profont)”, „raţie de alimente sau de băutură dată cuiva pentru un anumit timp în schimbul unor servicii prestate; parte care revine cuiva la împărţirea sau distribuirea unui bun comun”, p. 236; (< tc. tayin, NDULR), vezi profont; ucaz, s.n. „(: poruncă)”, (înv.) „hotărâre adoptată de organul suprem al puterii de stat; decret; ordin; (fig.) hotărâre care nu admite nici o contrazicere”, p. 308; (< rs. ukaz, fr. oukase, ukase, NODEX). O parte dintre neologismele din germană, folosite de Stoica de Haţeg în Cronicăĕ nu au devenit împrumuturi ale românei moderne prin intervenţia sa şi în forma propusă de el. Puşcariu aprecia că valoarea „sonică” a împrumuturilor ţine de vremea şi regiunea în care au fost făcute 325 .Limba literară unică nu a fost orientată spre a accepta termenii militari din direcţia Banatului, utilizaţi de Nicolae Stoica sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Cu toate acestea, mai târziu, unii dintre aceşti termeni au pătruns în româna prin alte filiere, uneori cu sens schimbat: comando, lagăĕr (comando, s.n. „comandă, conducere”, în sintagma cantonscomando, p. 266 < germ. Kommando, Frâncu, E.G.-A.; lagher, s.n. „tabără militară”, p. 177, 68, 274 < germ. Lager, Frâncu, E.G.-A.). Este de remarcat însă faptul că termenii de origine germană care au pătruns în limba noastră în această etapă, fie pe cale orală, prin contactul direct al populaţiilor (în secolul al XVIII-lea au fost colonizaţi şvabii în Banat), fie pe cale cultă, aparţin, în cea mai mare parte, culturii materiale, din domeniile comerţului, meseriilor, obiectelor de uz casnic şi, nu în ultimul rând, din domeniul militar 326 . De aceea, din punctul de vedere al structurii morfologice, predoninante sunt substantivele şi verbele. Unii dintre termenii consemnaţi în Cronicăĕ sunt atestaţi în scrieri anterioare textului nostru, care provin din alte regiuni româneşti, unde puteau 325 Sixtil Puşcariu, Limba română, vol. al II-lea, Rostirea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1959, p. 208. 326 Vasile Frăţilă, Studii de toponimie şi dialectologie, Timişoara, Excelsior Art, 2002, p. 396. 195
- Page 143 and 144: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN dudă
- Page 145 and 146: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvin
- Page 147 and 148: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Bohne
- Page 149 and 150: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvin
- Page 151 and 152: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN conă
- Page 153 and 154: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN fânt
- Page 155 and 156: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN înco
- Page 157 and 158: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN mormi
- Page 159 and 160: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pinţ
- Page 161 and 162: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN slug
- Page 163 and 164: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ţIJ
- Page 165 and 166: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN nici
- Page 167 and 168: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 169 and 170: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN de ma
- Page 171 and 172: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN zele,
- Page 173 and 174: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN forme
- Page 175 and 176: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN eufon
- Page 177 and 178: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN • p
- Page 179 and 180: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Multe
- Page 181 and 182: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Pentr
- Page 183 and 184: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN direc
- Page 185 and 186: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN O car
- Page 187 and 188: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Terme
- Page 189 and 190: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN s.f.,
- Page 191 and 192: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pră
- Page 193: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ştil
- Page 197 and 198: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Totu
- Page 199 and 200: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Totod
- Page 201 and 202: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN arţ
- Page 203 and 204: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN răst
- Page 205 and 206: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN cohor
- Page 207 and 208: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN 250;
- Page 209 and 210: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN festu
- Page 211 and 212: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN halt,
- Page 213 and 214: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN maior
- Page 215 and 216: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ocupi
- Page 217 and 218: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pondo
- Page 219 and 220: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN şan
- Page 221 and 222: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN sucţ
- Page 223 and 224: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 225 and 226: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Dator
- Page 227 and 228: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN În c
- Page 229 and 230: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN clice
- Page 231 and 232: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN domnu
- Page 233 and 234: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cupri
- Page 235 and 236: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN chive
- Page 237 and 238: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN dovad
- Page 239 and 240: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN parti
- Page 241 and 242: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN secre
- Page 243 and 244: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Denum
MARIA MICLE<br />
chiras, s.n. „(: coifu)”, sensul din dicţionar este altul: „(ist.) pieptar din<br />
plăci de metal, care se îmbraca pentru a proteja pieptul şi spatele luptătorului;<br />
platoşă”, p. 128; (< fr. cuirasse, NODEX);<br />
coif, s.n. „(: chirasu)”, (înv.) „acoperământ de metal pentru protecţia<br />
capului în timpul luptei”, p. 126; (< lat. cofea, NDULR);<br />
colon, coloane, s.n. „(: în doă taberi despărţită)”, „formaţie a trupelor<br />
dispuse în adâncime”, p. 178; (< germ. Kolonne, fr. colonne, NDULR);<br />
cor, s.n. „(: oaste)” „corp de armată”, „(înv.) cerc, ceată, grupă”, p. 135, 232;<br />
varianta corp, p. 249; compuse: aucsiliar-cor, s.n. „corp de armată auxiliar”,<br />
p. 307; rezerve-cor „corp de rezervă”, p. 163; (< germ. Chor, DLR);<br />
crigs-patenta, s.f. „(: manifestul)”, p. 232; (< germ. Krieg „război”<br />
+ patentăĕ < germ. Patent „(înv.) act prin care se consemna dreptul de<br />
exercitare a comerţului sau a unei profesiuni liberale”, DEX); sinonime:<br />
manifest, p. 305;<br />
cuplăĕ, s.f. „(: cureaua sabii)”, p. 201 „centură, curea”, p. 200; (< germ.<br />
Kupplung „cuplare”, Frâncu, E.G.-A.); sinonime: port-epee;<br />
detajăĕmânt, -ăĕmente, „(: o bună trupă)”, p. 152, p. 174; varianta<br />
detageament, p. 164; detajăĕment; detajăĕmente „(: trupe mici)”, p. 174;<br />
(< germ. Detachament, Frâncu, E.G.-A. < fr. détachement, DEX);<br />
libelirui, a ~, vb. „(: slobozi)” „a elibera”, p. 88; (< germ. liberieren, cu<br />
suf. -ui şi l provenit din r, Frâncu, E.G.-A.);<br />
marşal, s.m. „(: arhistratig)”, „mareşal”, p. 68, 126; compus: feldmarşal,<br />
p. 154; (< germ. Marchall); sinonime: feldţIJaig-maister, p. 271;<br />
militari, s.m. „(: haiduci)”, p. 206; (< germ. Militär, etimologie multiplă:<br />
fr. militaire, lat. militaris, DEXonline);<br />
oberster, oberst, s.m. „(: polcovnic)”, „colonel”, p. 60, 175, 241, 303;<br />
varianta obârşteru, p. 206; sinonime: polcovnic, s.m. „(: oberşter)”; „ofiţer<br />
cu grad corespunzător colonelului; militar care comandă un polc”, p. 303;<br />
plochirui, a ~, vb. „(: încungiurară)”, „Cladova plochiruirăĕ”, p. 277; (cf.<br />
germ. plockiren);<br />
pocăĕlui, a ~, vb. „a pocni cu puşca”, glosar, apud Todoran; (< interj. poc<br />
+ suf. -ăĕlui);<br />
polcovnic, s.m. „(: oberşter)”; „ofiţer cu grad corespunzător colonelului;<br />
militar care comandă un polc”, p. 303; (< rs., ucr. polkovnik, NDULR);<br />
Nicolae Stoica explică un grad în armata rusă printr-un termen din germană;<br />
seiman, pl. săĕimeni, s.m. „creştin în oastea turcească”; „în ţările<br />
româneşti (sec. XVII-XVIII), ostaş mercenar care îşi făcea serviciul în<br />
194