Gramatika
MARIA MICLE besaţIJung, s.m. „garnizoană, trupe de ocupaţie”, p. 156; (< germ. Besatzung, Frâncu, E.G.-A.); comandir, s.m. „comandant”, p. 303, 306, 311; compuse: laitnantcomandir, p. 317, comandir-gheneral, p. 212; (< germ. Kommandier, Frâncu, E.G.-A.; în DÎLRLRV este atestat, în anul 1682, numai comandant < lat. med. commandans, -tis); crig, s.n. „război”; (< germ. Krieg, Frâncu, E.G.-A.) este folosit de Stoica de Haţeg numai în compuse, precum crigs-articule, s.n. „scurt regulament ostăşesc, militar”; p. 224; (< germ. Krigsartikel, Frâncu, E.G.-A.); deghen, s.n. „sabie, spadă”; „un turc ce vrea să între cu sabia (: deghen) îl pătrunsă, dar pre el alţii cu piştoalile îl omorâră”, p. 246; (< germ. Degen, Frâncu, E.G.-A.); în limba unică s-a impus forma spadăĕ, cf. LM; gujman, s.n. „căciulă de samur cu fundul alb (pentru domnitori şi beizadele) sau cu fundul roşu (pentru boieri); căciulă turcească”, p. 181; (< tc. güğemín, DLR); hauptman, s.m. „căpitan”, p. 278; (< germ. Hauptmann, Frâncu, E.G.-A.), sinonimul său căĕpitan este utilizat mai frecvent 322 ; laibvahe, s.m. „(: păzitorii lui)”, „gardă personală”, p. 163; (< germ. Leibwache, Frâncu, E.G.-A.); pulfer, s.n. „praf, pulbere (de puşcă)”, p. 110, 136; (< germ. Pulver, Frâncu, E.G.-A.); în limba unică s-a impus forma pulbere, cf. LM; sinonime: prau; prau-pulver, p. 136; ritmaister, s.m. „căpitan de cavalerie”, p. 200, 208, 276; (< germ. Rittmeister, Frâncu, E.G.-A.); şarfşiţIJi, s.m. „tiraliori, trăgător de elită”, p. 228, 230; varianta sarşiţIJii, p. 232; (< germ. Scharfschütze, Frâncu, E.G.-A.); şif, s.n. „corabie, navă militară”, apare doar în compuse: crigsşifs „nave de război”, p. 300 (< germ. Kriegsschiff, Frâncu, E.G.-A.), bombenşifs „nave cu bombe”, p. 300 (< germ. Bombenschiff, Frâncu, E.G.-A.), linienşifs „nave de linie”, p. 300 (< germ. Linienschiff, Frâncu, E.G.-A.); (< germ. Schiff, Frâncu, E.G.-A.); în limba unică s-a impus forma navăĕ militarăĕ, cf. LM; şlos, s.n. „(: cetăţăl)”, „cetăţuie”, p. 287; (< germ. Schloß, Frâncu, E.G.-A.); sinonime: castel; 322 Din relatările lui Stoica de Haţeg, aflăm că etnici români au primit grade militare, atât în armata austriacă („Pre Ştiucă îndată hauptman, iară pre Trocan laitnant îl avanziruiră”, p. 278), cât şi în cea turcă („Alţi moşi povestea că Ianăşi Bumbăcilă, din Teregova, ce fusĕse paşă în pădure, când au astupat Cheia cu drumul Slatinii, văzându-l paşa turcilor că-i cuminte, căpitan îl numi, să meargă cu săimanii să bată răitarii în Câmpu Fomii”, p. 181). 192
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ştil-ştand, s.n. „suspendare a ostilităţilor, armistiţiu”, p. 276; varianta ştilştande, p. 299; (< germ. Waffenstillstand, Frâncu, E.G.-A.); sinonime: compusul vafen-ştilştand, s.n. „armistiţiu”, p. 150, 300; în limba unică s-a impus neologismul latino-romanic armistiţIJiu, cf. LM; În locul lor, limba literară unică a preluat echivalentele cu altă etimologie vehiculate în Muntenia sau Moldova. Nicolae Stoica utilizează şi terminologie din aceste provincii, de exemplu denumiri ale unor categorii ostăşeşti sau slujitori cu obligaţii militare, introduse în armatele româneşti în secolul al XVIII-lea prin înfiinţarea de noi corpuri de armată faţă de secolul anterior 323 , precum: arnăĕuţIJi, dorobanţIJi, dragoni, panţIJiri, plăĕieşi, poteri, seimeni. Prezenţa în text a mai multor variante fonetice sau lexicale, pentru cuvinte care denumesc aceeaşi realitate, dintre care una era folosită în Moldova sau Muntenia, indică faptul că Stoica de Haţeg cunoştea şi variantele literare din celelalte provincii româneşti şi nu se mulţumea să preia termeni numai din germană, ci, atunci când avea echivalent în română, nu ezita să îl folosească. Exemplu: batailon, s.m., p. 196; (< germ. Bataillon, Frâncu, E.G.-A.) şi varianta batalion, s.m., p. 197; (< pn. bataljon < it. battaglione, atestat din 1703 la Nicolae Costin, cf. DÎLRLRV). Autorul era conştient că aduce inovaţii în lexic prin împrumuturi directe, de aceea, cuvintele pe care le considera puţin cunoscute de către contemporanii săi le glosează în text. Dintre temenii militari însoţiţi de explicaţiile lui Stoica amintim: adnadii, s.m. „(: laitnanţii şi stăgarii”, p. 206 (nu este înregistrat de dicţionare); amnestie, s.f. „(: graţie)”„graţiere”, „act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală pentru o infracţiune săvârşită”, p. 161; (< fr. amnistie, DEX); bedecung, s.n. „(: pază)”, p. 178, „escortă, acoperire”, p. 168, 177, 178; (< germ. Bedeckung, Frâncu, E.G.-A.); cavalerie, s.f. „(: călărime)”, p. 119, 177, 256, atestat la 1715; (< germ. Kavallerie < it. cavalleria, C. Frâncu remarcă faptul că în DLRM nu este menţionată şi etimologie germană a cuvântului, ci numai poloneză şi rusească 324 ); căĕzăĕci porucic, s.f. „(: oberlaitnant)”, p. 303; acest grad specific armatei ruse este explicat de Stoica de Haţeg printr-un termen din germană; vezi porucic; 323 Istoria militară a poporului român, vol. al III-lea, Bucureşti, Editura Militară, 1987, p. 346. 324 C. Frâncu, art. cit. (I), p. 121. 193
- Page 141 and 142: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN şup
- Page 143 and 144: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN dudă
- Page 145 and 146: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvin
- Page 147 and 148: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Bohne
- Page 149 and 150: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvin
- Page 151 and 152: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN conă
- Page 153 and 154: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN fânt
- Page 155 and 156: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN înco
- Page 157 and 158: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN mormi
- Page 159 and 160: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pinţ
- Page 161 and 162: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN slug
- Page 163 and 164: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ţIJ
- Page 165 and 166: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN nici
- Page 167 and 168: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 169 and 170: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN de ma
- Page 171 and 172: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN zele,
- Page 173 and 174: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN forme
- Page 175 and 176: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN eufon
- Page 177 and 178: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN • p
- Page 179 and 180: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Multe
- Page 181 and 182: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Pentr
- Page 183 and 184: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN direc
- Page 185 and 186: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN O car
- Page 187 and 188: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Terme
- Page 189 and 190: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN s.f.,
- Page 191: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pră
- Page 195 and 196: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN garda
- Page 197 and 198: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Totu
- Page 199 and 200: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Totod
- Page 201 and 202: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN arţ
- Page 203 and 204: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN răst
- Page 205 and 206: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN cohor
- Page 207 and 208: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN 250;
- Page 209 and 210: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN festu
- Page 211 and 212: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN halt,
- Page 213 and 214: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN maior
- Page 215 and 216: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ocupi
- Page 217 and 218: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pondo
- Page 219 and 220: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN şan
- Page 221 and 222: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN sucţ
- Page 223 and 224: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 225 and 226: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Dator
- Page 227 and 228: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN În c
- Page 229 and 230: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN clice
- Page 231 and 232: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN domnu
- Page 233 and 234: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cupri
- Page 235 and 236: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN chive
- Page 237 and 238: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN dovad
- Page 239 and 240: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN parti
- Page 241 and 242: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN secre
MARIA MICLE<br />
besaţIJung, s.m. „garnizoană, trupe de ocupaţie”, p. 156; (< germ.<br />
Besatzung, Frâncu, E.G.-A.);<br />
comandir, s.m. „comandant”, p. 303, 306, 311; compuse: laitnantcomandir,<br />
p. 317, comandir-gheneral, p. 212; (< germ. Kommandier,<br />
Frâncu, E.G.-A.; în DÎLRLRV este atestat, în anul 1682, numai comandant<br />
< lat. med. commandans, -tis);<br />
crig, s.n. „război”; (< germ. Krieg, Frâncu, E.G.-A.) este folosit de Stoica<br />
de Haţeg numai în compuse, precum crigs-articule, s.n. „scurt regulament<br />
ostăşesc, militar”; p. 224; (< germ. Krigsartikel, Frâncu, E.G.-A.);<br />
deghen, s.n. „sabie, spadă”; „un turc ce vrea să între cu sabia (: deghen)<br />
îl pătrunsă, dar pre el alţii cu piştoalile îl omorâră”, p. 246; (< germ. Degen,<br />
Frâncu, E.G.-A.); în limba unică s-a impus forma spadăĕ, cf. LM;<br />
gujman, s.n. „căciulă de samur cu fundul alb (pentru domnitori şi<br />
beizadele) sau cu fundul roşu (pentru boieri); căciulă turcească”, p. 181;<br />
(< tc. güğemín, DLR);<br />
hauptman, s.m. „căpitan”, p. 278; (< germ. Hauptmann, Frâncu,<br />
E.G.-A.), sinonimul său căĕpitan este utilizat mai frecvent 322 ;<br />
laibvahe, s.m. „(: păzitorii lui)”, „gardă personală”, p. 163; (< germ.<br />
Leibwache, Frâncu, E.G.-A.);<br />
pulfer, s.n. „praf, pulbere (de puşcă)”, p. 110, 136; (< germ. Pulver,<br />
Frâncu, E.G.-A.); în limba unică s-a impus forma pulbere, cf. LM; sinonime:<br />
prau; prau-pulver, p. 136;<br />
ritmaister, s.m. „căpitan de cavalerie”, p. 200, 208, 276; (< germ.<br />
Rittmeister, Frâncu, E.G.-A.);<br />
şarfşiţIJi, s.m. „tiraliori, trăgător de elită”, p. 228, 230; varianta sarşiţIJii,<br />
p. 232; (< germ. Scharfschütze, Frâncu, E.G.-A.);<br />
şif, s.n. „corabie, navă militară”, apare doar în compuse: crigsşifs „nave<br />
de război”, p. 300 (< germ. Kriegsschiff, Frâncu, E.G.-A.), bombenşifs „nave<br />
cu bombe”, p. 300 (< germ. Bombenschiff, Frâncu, E.G.-A.), linienşifs „nave<br />
de linie”, p. 300 (< germ. Linienschiff, Frâncu, E.G.-A.); (< germ. Schiff,<br />
Frâncu, E.G.-A.); în limba unică s-a impus forma navăĕ militarăĕ, cf. LM;<br />
şlos, s.n. „(: cetăţăl)”, „cetăţuie”, p. 287; (< germ. Schloß, Frâncu,<br />
E.G.-A.); sinonime: castel;<br />
322<br />
Din relatările lui Stoica de Haţeg, aflăm că etnici români au primit grade militare, atât în armata<br />
austriacă („Pre Ştiucă îndată hauptman, iară pre Trocan laitnant îl avanziruiră”, p. 278), cât şi în<br />
cea turcă („Alţi moşi povestea că Ianăşi Bumbăcilă, din Teregova, ce fusĕse paşă în pădure, când au<br />
astupat Cheia cu drumul Slatinii, văzându-l paşa turcilor că-i cuminte, căpitan îl numi, să meargă cu<br />
săimanii să bată răitarii în Câmpu Fomii”, p. 181).<br />
192