Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
director, s.m. „persoană care conduce o instituţie” / SH, p. 205, „căpătând
a fi director şcoalelor naţionale sârbeşti, p. 205; / CDL, la C. D. Loga nu e
folosit decât în domeniul şcolilor „Întru această strălucită zi a Şcolii fiind
prezes de înalt şi bun Gen născutul Domn al Şcoalelor Preparande Director”,
p. 35, „Învăţătoriul se desvinovăţeşte la districtualnicul director despre nişte
pâre”, p. 102; la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea
director s-a specializat în domeniul şcoalelor (în textele studiate de noi l-am
întâlnit doar în combinaţia cu lexemul bau), probabil datorită înlocuirii lui
în administraţie de termenul prezes (preşedinte) 307 , deşi şi acest termen are
o circulaţie restrânsă; (< germ. Direktor < lat. director, Frâncu, E.G.-A.;
MDA şi celelalte dicţionare dau ca etimologie a acestui cuvânt numai < fr.
directeur, lat. director, -oris); sinonime: baudirector, s.m. „director al unor
lucrăĕri” / SH, p. 202, 219;
faşinăĕ, s.f. „nuiele, ramuri legate împreună” / SH, „..., un detagĕment
de turci lovi lucrătorii în trangee cu sabia, având mari făclii arzătoare, ca
să aprinză să ardă faşinile”, p. 164; „... prin dealuri şi la moară nu ajungea,
cât în urmă, cu faşine, braţe de nuiale şi cu mături pre erugă apa în jos au
mânat-o”..., 183; (< germ. Fascine, Frâncu, E.G.-A., II, p. 5; în MDA este
dat ca at. Alecsandri, cu etimologie < lat. fascina, fr. fascine);
fundaţIJie, s.f. „fond, bunuri, donate pentru o operă de interes obştesc” /
CDL, „de a întemeia şcoli pentru tineri, de a tipări cărţi, din care vor
primi învăţeturi şi sfaturi, de a face întocmiri (fundaţIJii) pentru tinerii cei
orfeni (carii n-au părinţi)”, p. X; at. 1742; (< germ. Fundation, DGR; < fr.
fondation, lat. fundatio, -onis, MDA);
iluminaţIJie, s.f. „iluminat”, / SH, „iluminaţIJie la ferestri”, p. 309; at. 1893;
(< germ. Illumination, DGR, fr. illumination, lat. illuminatio, -onis, MDA,
NODEX);
ipotecăĕ, s.m., „garanţie acordată unui creditor (nu neapărat imobiliară,
ca în prezent)”, „Aceia ce se dă pentru siguraţie iaste ipotecăĕ (zălog).”,
p. 264; (< germ. Hypothek „ipotecă”, DGR; cf. fr. hypothéque, lat. hypoteca,
ngr. hypoteke, DN, MDA);
ofiţIJiant, s.m. „preot oficiant” / SH, p. 308; (< germ. Offiziant, Frâncu;
DN, NODEX îl dau ca adj. cu etimilogie unică < fr. officiant);
prezident, s.m. „(înv.) preşedinte” / SH, p. 83, 204; (< germ. Präsident,
lat. med. praesidens, -tis, Frâncu; MDA, NODEX dau numai et. lat. şi fr.
president);
307
PI, p. 102.
183