Gramatika
MARIA MICLE cu câtă observanţie preţuesc Eu pe Domnicela, şi cu câtă înţelepciune iarăşi Domnicela ştie pune în cumpăna judecării cugetele ceale scunde ale lumii”, p. 130; „Aceasta am cunoscut Eu din Scrisórea cea de bună mustră, carea strălucita Dómnăĕ în iarna trecută au fost scris la muerea mea [...]. Iartă-mă Străĕlucităĕ Dómnăĕ că cu atâta îndrăzneală am apropiiat această rugăciune a mea”, p. 134; „Aci veade tot iubitoriul de dreptate, cum că Preaosfinţia Sa ai drept, ce unele ca acelea pâre le-ai urgisit”, p. 100. Alături de mărcile de redare a politeţii amintite anterior, manifestarea acesteia prin limbaj este completată de formule de adresare compuse din adjective specifice, alăturate substantivelor ce denumesc funcţia, „diregătoria” adresantului, iar gradul de respect este sugerat şi prin cantitatea de determinante şi superlative adresate persoanei cu care se corespondează: serin, crăĕesc, preasfinţIJit, determinante pentru împărat şi prinţ: „Prea Serinului al Ungariei”, „crăĕesc moştenitor”, p. 244; preaînăĕlţIJat, determinante pentru prinţ, „Preaînălţatului Prinţ”, p. 246; preastrăĕlucit, luminat, preagraţIJios, determinante pentru ranguri nobiliare şi militare (grof, consilier aulic, general); „Prea Strălucitului Domn I. I. al luminatului comitat”, 246; preafericit, atotpreasfinţIJit, atotînduratului, preaînduratului determinante pentru cler (patriarh, mitropolit, episcop), preacinstitului (arhimandrit, protoprezbiter), cinstitului (paroh, capelan), preacuviosului (egumen), cuviosului (ieromonah): „Preafericitului, şi AtotpreasfinţIJitului întru Hs Părintelui Domnului Domn”, p. 250; „Preastrăĕlucitului şi PreaosfinţIJitului Domn”, p. 250; „Măĕrit Îndreptătoriu. Domnului”, p. 251; străĕlucit, magnific, graţIJios, înalt învăĕţIJate determinante pentru consilier crăiesc sau funcţii mai mici în armată: „Străĕlucitului, şi Magnificului Domn N. N. Ţesaro Crăeştii şi Apostoliceştii Maiestatei Consiliariu. Domnului graţIJiosului”, p. 249; „Străĕlucite şi Înalt învăĕţIJate Domnule”, p. 237; măĕrit: „Măĕritului Reghiment N. Căpitan”, p. 249; străĕlucit, pentru personalul didactic (director, inspector, profesor) înţIJelept (învăţător), zăĕlos (student), preţIJuit „Mult preţIJuite Prietene”, p. 11. Gradul de comparaţie al acestor determinante adjectivale este superlativul absolut, realizat cu adverbele prea, a tot, înalt, mult, a tot preasfinţIJitul, plasate în faţa adjectivului. În egală măsură sunt prezente adjectivele derivatele cu un prefix, care are deja sens de superlativ: arhi-. C. D. Loga îşi grupează şi aceste propuneri în ordinea ierarhică a destinatarului. În prezent, folosirea unor astfel de determinanţi este obişnuită la scară foarte redusă, numai în anumite situaţii de protocol, mai ales pentru funcţiile bisericeşti. 178
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Multe dintre formele pronumelui de reverenţă şi formulele de adresare întâlnite în Epistolariul lui Loga sunt considerate astăzi învechite, iar altele nu s-au impus în limba unică şi au fost abandonate, deoarece reprezentau adresări specifice protocolului de adresare din Imperiul Habsburgic, cu titluri de nobleţe şi ranguri nespecifice Munteniei şi Moldovei. Dar ele reprezentau exprimări curente în limbajul persoanelor instruite, de aceea credem că ele reprezintă o particularitate a variantei literare bănăţene (şi transilvănene) din secolele XVIII-XIX. Pronumele personal dânsul este folosit exclusiv cu sens personal, mai mult, considerăm că i se poate atribui şi valoare reverenţială. Pe lângă celelalte virtuţi pe care le putem găsi textului Epistolariului, o cuprinde şi pe aceea de a fi un model de exprimare politicoasă a oricărei persoane educate. Observaţiile privind exprimarea reverenţioasă prezentate caracterizează întreaga variantă literară bănăţeană, deşi noi am făcut o analiză pe text în Epistolariul lui Loga. La Nicolae Stoica de Haţeg, dânsul capătă valare de politeţe („eu după dânsul mergeam”, SH, p. 234). În scrierile sale regăsim şi celelalte pronume de politeţe amintite de C. Diaconovici Loga. Mai puţin se pot aprecia exprimările politicoase la Paul Iorgovici, deoarece ObservaţIJiile nu oferă contexte favorabile urmăririi acestui aspect, autorul abordând un limbaj ştiinţific. Terminologie specializată în varianta literară bănăţeană Majoritatea cuvintelor specifice limbajului ştiinţific pot fi considerate internaţionale 302 , deoarece sunt folosite în aproape toate limbile moderne, unde provin din latină sau greacă ori sunt create pe baza unor elemente din aceste limbi antice. Ca urmare, este un lucru obişnuit ca pentru numeroase cuvinte, dicţionarele limbii române să enumere ca surse etimologice, mai multe limbi de provenienţă, acestea indicând varietatea posibilităţilor de pătrundere a cuvintelor noi în română, după influenţa asupra ariei geografice, dar şi a momentului istoric. 302 Al. Graur, Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1954, p. 46. 179
- Page 127 and 128: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN iznou
- Page 129 and 130: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN prici
- Page 131 and 132: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN zbă
- Page 133 and 134: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN chilo
- Page 135 and 136: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN şi c
- Page 137 and 138: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN să a
- Page 139 and 140: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN p. 25
- Page 141 and 142: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN şup
- Page 143 and 144: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN dudă
- Page 145 and 146: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvin
- Page 147 and 148: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Bohne
- Page 149 and 150: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvin
- Page 151 and 152: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN conă
- Page 153 and 154: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN fânt
- Page 155 and 156: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN înco
- Page 157 and 158: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN mormi
- Page 159 and 160: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pinţ
- Page 161 and 162: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN slug
- Page 163 and 164: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ţIJ
- Page 165 and 166: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN nici
- Page 167 and 168: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 169 and 170: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN de ma
- Page 171 and 172: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN zele,
- Page 173 and 174: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN forme
- Page 175 and 176: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN eufon
- Page 177: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN • p
- Page 181 and 182: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Pentr
- Page 183 and 184: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN direc
- Page 185 and 186: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN O car
- Page 187 and 188: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Terme
- Page 189 and 190: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN s.f.,
- Page 191 and 192: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pră
- Page 193 and 194: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ştil
- Page 195 and 196: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN garda
- Page 197 and 198: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Totu
- Page 199 and 200: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Totod
- Page 201 and 202: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN arţ
- Page 203 and 204: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN răst
- Page 205 and 206: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN cohor
- Page 207 and 208: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN 250;
- Page 209 and 210: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN festu
- Page 211 and 212: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN halt,
- Page 213 and 214: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN maior
- Page 215 and 216: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ocupi
- Page 217 and 218: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pondo
- Page 219 and 220: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN şan
- Page 221 and 222: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN sucţ
- Page 223 and 224: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 225 and 226: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Dator
- Page 227 and 228: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN În c
MARIA MICLE<br />
cu câtă observanţie preţuesc Eu pe Domnicela, şi cu câtă înţelepciune iarăşi<br />
Domnicela ştie pune în cumpăna judecării cugetele ceale scunde ale lumii”,<br />
p. 130; „Aceasta am cunoscut Eu din Scrisórea cea de bună mustră, carea<br />
strălucita Dómnăĕ în iarna trecută au fost scris la muerea mea [...]. Iartă-mă<br />
Străĕlucităĕ Dómnăĕ că cu atâta îndrăzneală am apropiiat această rugăciune a<br />
mea”, p. 134; „Aci veade tot iubitoriul de dreptate, cum că Preaosfinţia Sa<br />
ai drept, ce unele ca acelea pâre le-ai urgisit”, p. 100.<br />
Alături de mărcile de redare a politeţii amintite anterior, manifestarea<br />
acesteia prin limbaj este completată de formule de adresare compuse<br />
din adjective specifice, alăturate substantivelor ce denumesc funcţia,<br />
„diregătoria” adresantului, iar gradul de respect este sugerat şi prin cantitatea<br />
de determinante şi superlative adresate persoanei cu care se corespondează:<br />
serin, crăĕesc, preasfinţIJit, determinante pentru împărat şi prinţ: „Prea<br />
Serinului al Ungariei”, „crăĕesc moştenitor”, p. 244;<br />
preaînăĕlţIJat, determinante pentru prinţ, „Preaînălţatului Prinţ”, p. 246;<br />
preastrăĕlucit, luminat, preagraţIJios, determinante pentru ranguri nobiliare<br />
şi militare (grof, consilier aulic, general); „Prea Strălucitului Domn I. I. al<br />
luminatului comitat”, 246;<br />
preafericit, atotpreasfinţIJit, atotînduratului, preaînduratului determinante<br />
pentru cler (patriarh, mitropolit, episcop), preacinstitului (arhimandrit,<br />
protoprezbiter), cinstitului (paroh, capelan), preacuviosului (egumen),<br />
cuviosului (ieromonah): „Preafericitului, şi AtotpreasfinţIJitului întru Hs<br />
Părintelui Domnului Domn”, p. 250; „Preastrăĕlucitului şi PreaosfinţIJitului<br />
Domn”, p. 250; „Măĕrit Îndreptătoriu. Domnului”, p. 251;<br />
străĕlucit, magnific, graţIJios, înalt învăĕţIJate determinante pentru consilier<br />
crăiesc sau funcţii mai mici în armată: „Străĕlucitului, şi Magnificului Domn<br />
N. N. Ţesaro Crăeştii şi Apostoliceştii Maiestatei Consiliariu. Domnului<br />
graţIJiosului”, p. 249; „Străĕlucite şi Înalt învăĕţIJate Domnule”, p. 237;<br />
măĕrit: „Măĕritului Reghiment N. Căpitan”, p. 249;<br />
străĕlucit, pentru personalul didactic (director, inspector, profesor)<br />
înţIJelept (învăţător), zăĕlos (student), preţIJuit „Mult preţIJuite Prietene”, p. 11.<br />
Gradul de comparaţie al acestor determinante adjectivale este superlativul<br />
absolut, realizat cu adverbele prea, a tot, înalt, mult, a tot preasfinţIJitul, plasate<br />
în faţa adjectivului. În egală măsură sunt prezente adjectivele derivatele cu<br />
un prefix, care are deja sens de superlativ: arhi-. C. D. Loga îşi grupează şi<br />
aceste propuneri în ordinea ierarhică a destinatarului. În prezent, folosirea<br />
unor astfel de determinanţi este obişnuită la scară foarte redusă, numai în<br />
anumite situaţii de protocol, mai ales pentru funcţiile bisericeşti.<br />
178