Gramatika

MARIA MICLE
III. 1. MĂRCI ALE EXPRIMĂRII REVERENŢIOAsE
ÎN DIALECTUL LITERAR BĂNĂŢEAN
Exprimarea politicoasă a fost, în toate timpurile, un indiciu asupra
bunei creşteri a celui care vorbeşte, asupra gradului de instruire
pe care îl are şi respectului pe care îl poartă interlocutorului ori persoanei
despre care se vorbeşte. În afară de mărcile lingvistice prin care se arată
consideraţia faţă de cineva, politeţea trebuie înţeleasă drept un complex
de comportamente sociale, prin care se manifestă recunoaşterea existenţei
celuilalt ca personalitate distinctă şi tratată corespunzător 281 .
În Epistolariul românesc pentru facerea a tot feliul de scrisori ce sânt în
viaţIJa soţIJietăĕţIJii omeneşti la multe întâmplăĕri de lipsăĕ, Constantin Diaconovici
Loga notează cu minuţiozitate diferite mărci gramaticale ale exprimării politeţii,
care se foloseau la începutul secolului al XIX-lea, în contextul politic şi social al
apartenenţei Banatului la Imperiul Habsburgic. Analizând limba acestei scrieri,
observăm că, în actul de comunicare, preocuparea vorbitorului de a stabili
întotdeauna o distanţă discursivă faţă de persoanele la care se raportează este
mult mai pregnantă decât în limba actuală. În acest sens C. D. Loga afirmă: „...
Persónele cu starea şi cu Diregătoriia între sine a fi deschilinite, de unde urmează,
ca şi Titulele aplecăciunii nóstre trebue încât li se cuvine să le dăm. Pentru
aceasta cu bună înţeleagere să luvăm aminte, că precum graiul îl schimbăm, de
după persóna cu carea vorbim, aşa şi în scris cu deschilinirea Diregătoriei şi a
stării vădim reverinţa, şi arătăm aplecăciunea nóstră celui cui scriem, luvând
totdeauna în socotinţă şi reducerea în carea stăm cu dânsu” 282 .
Ne vom opri în primul rând asupra pronumelui de politeţe, care, între
celelalte pronume personale, a avut din totdeauna calitatea de a evidenţia aspecte
ale relaţiilor discursive şi sociale dintre participanţii la actul comunicării şi, în
special, de a preciza raportul dintre statutul vorbitorilor în situaţii de reverenţă,
complezenţă sau protocol. Limba română actuală deţine un inventar variat de
281
http://fr.wikipedia.org/wiki/Politesse: „la politesse est un ensemble de comportements sociaux,
visant à reconnaître l’existence d’autrui, son droit à être différent et à être traité en tant que personne
ayant des sentiments”.
282
C. D. Loga, Epistolariul românesc..., Buda, 1841, p. 235-236. Menţionăm că toate trimiterile la
textul Epistolariului pe care le facem în continuare se referă la această ediţie (unica, de altfel) şi pot
fi urmărite în Anexa lucrării noastre.
172