Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
de manifestare, şi în modul de alcătuire a gloselor, atunci când introduc un
termen neologic (pentru vremea respectivă) de origine latină sau germană
(provenit din latina medievală) şi îl explică, alături, prin altul, mai vechi, de
regulă derivat intern al limbii române sau de altă origine, slavă, maghiară
sau chiar latină. Cuvintele prin care se glosează neologismele în texte
erau percepute, probabil, ca făcând parte din limbajul comun, neliterar şi,
împlicit, mai puţin îngrijit, neştiinţific. Neologisnele latino-romanice ajung
să înlocuiască treptat, în secolul al XIX-lea, unele cuvinte mai vechi, de
origine nelatină, care dădeau forme paralele, „al căror număr se va reduce
progresiv, pe măsura impunerii normelor limbii literare” 277 .
Prezentăm mai jos doar o mică parte dintre exemplele ce s-ar putea
aduce. Pentru fiecare termen menţionat în această listă vom indica atât
etimologia neologismului, cât şi originea cuvântului prin care este glosat în
textele cercetate.
autoritate, s.f. „(: vrednicia, domnia)”, / PI, p. 148, 82: autoritate < lat.
auctoritas, -atis, NODEX; vrednicie [< vrednic (< v.sl. vredĭǃnŭǠ (MDA) +
suf. -ic (< lat. -icus), Skok, III, p. 625, s.v. vrijèdan) + suf. -ie];
confuzie, s.f. „încurcătură, tulburare” / SH, p. 274; „(: spaimă)”, p. 315:
confuzie < germ. Konfusion < lat. confusion, Frâncu, E.G.-A. 278 ; spaimăĕ
< et. nec., cf. spăĕimânta, MDA, lat. expavimen, NODEX;
congres, s.n. „(: sobor)” / SH, p. 159: congres < germ. Kongreß, lat.
congressus; sobor < sl. sŭǠborŭǠ, DEXonline;
consiliar, s.m. „(: sveatnic)” / CDL, p. 66; (semnalat la 1722): consiliar
< lat. med. consiliarius; sveatnic < sl. sŭǠvĕƱtĭǃnikŭǠ, DEX;
custodia, s.f. „(: străjuirea)”, „păstrare (şi administrare) a unui obiect
(pus sub sechestru); corp de pază (format din 100 de oameni); pază” / SH,
„Carii într-o amară, neagră închisoare, supt custodia (: străĕjuirea) taurului
(: un slujitori) a craiului Minos au fost...”, p. 71 (at. 1643): custodie < lat.
custodia, DN, NODEX, MDA; străĕjuire < strajăĕ (< sl. straža) + suf. -ui,
NODEX;
dezentrie, s.f. „dizenterie” / SH, „desinterie (: urdinarea, cursura)” / SH,
p. 140; „dezenterii (: cursura grĕ)” / SH, p. 263; „dezenteria (: boala inimii)” /
SH, p. 174 [inimăĕ cu sens de „intestine”]: dezinterie < germ. Dysenterie
< lat. med. dysenteria, Frâncu, E.G.-A.; urdinare < lat. ordinare, NODEX;
prin substantivizarea infinitivului lung al lui urdina, a ~, MDA;
277
Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Semiotica discursului juridic, accesibil la adresa: http://www.unibuc.
ro/eBooks/filologie/discurs.
278
DN dă ca etimologie numai: fr. confusion, it. confusione, lat. confusio.
169