Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
morminţIJie, s.f. „cimitir” / SH, „iară în Câmpu Lung cu corturi au eşit,
unde, în morminţIJia nemţească, zidită, argint cu măsură da, parale făcea”, p.
258; (< morminţIJ + suf. -ie);
moştean, s.m. „(înv.) moştenitor, succesor, urmaş (DS); băştinaş,
autohton” / SH, p. 190, 298; / CDL, „cum că de bun gen născutul domn din
preună cu ceialanţi moşteani, ar avea voe să vindă casa cea mare din uliţa
piaţului”, p. 39; (cf. moşteni, moşan, moşnean, MDA);
mucezi, a se ~, vb. „a mucegăi” / SH, 203; (< deriv. din muced (< lat.
mucidus), NODEX);
muerotcăĕ, s.f. „(ironic) bărbat care se amestecă în treburi femeieşti” /
SH, p. 66; (< muiere + suf. -otcăĕ, Frăţilă, Târnave.T.G.);
mulţIJăĕmităĕ, s.f., „mulţumire” / CDL, p. 78; MDA menţionează ca
învechită valoarea substantivală a termenului; PI utilizează numai forma
mulţIJăĕmire, „... căci puterea me e mică şi opul (: cartea) acesta care eu, din
fiasca dragoste, în semnul mulţIJăĕmirii...”, p. 67; (< mulţIJumi, a ~ + suf. -ităĕ,
MDA);
mumâne, pl. mumâni, s.f. „mamă” / SH, p. 60, 234, „Cântecile, vaitecele
străinei, mumâni-mea”, p. 192; (< mumăĕ + suf. -âne 267 ; Vasile Ioniţă
consideră că s-a format din lat. mammanem, prin labializarea celor doi
m 268 ); sinonome: mumăĕ / CDL, p. 148 (< ml. mamma, MDA);
muruire, s.f. „zidire; (pereţii sau pardoseala unei case) a acoperi cu un
strat de lut muiat cu apă; a lipi” / CDL, „[De contracturi] de muruire sau
zidire”, Cuprins; (< deriv. din murui, a ~, cf. ucr. murovati, NODEX);
muscoi, s.m. „catâr” / SH, p. 179; (< măĕscăĕ (< bg. măĕska) suf. -oi, cf.
megl. moascăĕ, Capidan, Megl. III, p. 194); sinonime: mulăĕ / SH, p. 179;
mustos, adj. „zemos, suculent; îmbibat cu apă, mlăştinos” / SH,
„odihnĕşte pre loc băltos, mustos, tinos”, p. 164; (< must + suf. -os, DEX);
necetainic, adj. „ilizibil” / CDL, „Ca să pótă acum scrisórea căpăta faţă
curată şi plăcută, să ne ferim a scriia literile cu trăsuri încâlcite şi necetainice
sau a pica hartia cu negrală, şi a face pe dânsa macule; a trage cuvintele, a
adaoge şi a rade, numai la cei prea încrezuţi amici (: prieteni) putem face,
înse scriind la persónele acelea, cărora sântem datori a da veneraţie, aceasta
nicidecum nu se îngădue”, p. 228; (< pref. ne- + cetainic „lizibil”);
necrescut, adj. „mic” / CDL, „datorinţele părinteşti a necrescuţIJilor mei
fii”, p. 57; (< forma negativă a part. vb. a creşte, a ~);
267
Cf. tătâne, SH, p. 60, frăţâne, CDL, p. 160.
268
Vasile Ioniţă, Metafore ale graiurilor din Banat, Timişoara, Facla, 1985, p. 98.
157