Gramatika

MARIA MICLE
lăĕduţIJăĕ, s.f. „cutie, lădiţă” / SH, p. 250, 280; (< ladăĕ (germ. Lade) + suf.
-uţIJăĕ, TDRG, DEX);
lăĕtete, lăĕteţIJi, s.m. „stinghii de lemn; (Ban.) chingă a căpriorului” / SH,
p. 265, apud Todoran; (< germ. Latte, MDA < *late + suf. -eţIJ > lăĕteţIJ, din
care s-a refăcut sg. lăĕtete);
lăĕutaş, s.m. „(înv. Ban., Trans.) lăutar; muzicant popular care cântă la un
instrument cu coarde sau la orice instrument din componenţa unui taraf” /
SH, p. 202; (< lăĕutăĕ + suf. -aş, MDA);
lotrie, s.f. „hoţie, haiducie” / SH, apud Todoran; (< lotru + suf. -ie,
MDA);
mâncăĕturăĕ, s.f. „eroziune a solului, mai ales din cauza apelor” / SH,
apud Todoran; (< mânca, a ~ + suf. -ăĕturăĕ, NODEX);
mânzalăĕ, s.f. „apret” / SH, p. 55; at. Anon. Car.; (< mânji, a ~ + suf.
-alăĕ, MDA);
măĕreţIJie, s.f. „îngâmfare” / CDL, „de unde cu dreptul se poate zice, că
nu vestmintele ceale strălucitoare, nu măĕreţIJia nici trufia în desfătări aduc
neamului fericire, ci numai orânduiala cea bună”, p. IX; (< măĕreţIJ + suf. -ie);
măĕri, a se ~, vb. „a se făli, a se împăuna” / SH, apud Todoran; / PI,
p. 210, dar şi „a creşte”, p. 269; (< mare + suf. -i, NODEX);
măĕrieţIJ, adj. „arogant, încrezut, fudul” / SH, glosar; / PI, varianta măĕreţIJ
p. 210; (< mare + suf. -eţIJ, NODEX);
măĕsai, s.n. „(Ban., Trans.) faţă de masă, prosop” / SH, p. 265, 276;
(< masăĕ + suf. -ai, MDA);
măĕşteoae, s.f. „(Ban., Trans.) mamă vitregă” / CDL, „Neştine se plânge
la prietenul său pe măĕşteóe-sa”, p. 195; în grai era măĕşteoane, probabil
CDL a eliminat suf. regional -oane; (< maştihăĕ „mamă vitregă” (< v.sl.
mašteha) + suf. -oańĦe, MDA);
mestecuş, s. n. „amestec” / PI, p. 110; (< mesteca, a ~ + suf. -uş);
miti, a ~, „a mitui; a plăti; a câştiga de partea sa prin mită; a cumpăra” /
SH, „Mĕrsă la Jupiter Hamonii, unde-şi arătă slăbiciunea, ca pre popi a-i
miti, ca pre dânsul oraculu ca pre el fiiu lui Jupiter a fi să-l numească”, p. 68;
(< mităĕ + suf. -i, NODEX, MDA);
molĕƱte, s.m. „numele unui soi de conifer (pin, brad sau molid, variabil
după regiune)” / SH, „Cerui să-mi aducă cronovet (: boabe de molĕƱte) de
la Bogâlcin. 4 cai cu sarcini aducându-mi, sobele afumam, că mare putoare
era...”, p. 263; molete / SH, apud Todoran; (< moale + suf. -ete, MDA); în
Ban., Olt. mai are sens de molie, MDA;
156