MARIA MICLE mănâncă el peşte vinerea...”, p. 267; at. Anon. Car., prezent şi la Ţichindeal, în 1814; (< im „noroi” + suf. -alăĕ, MDA, NDULR); imos, -oasăĕ, adj. „murdar” / SH, p. 238, 247; (< ima, a ~ „a murdări”, TDRG; < im 266 + suf. -os, MDA; lat. limosus, NDULR); izăĕfla, a ~, vb. „a scorni, a inventa, a născoci” / SH, p. 67, „Iară ce scriia..., erau tot batjocuri sau minciuni izăĕflate, scornite...”, p. 235; (< pref. iz- + afla (< lat. afflo, -are, NODEX); îmbucura, a ~, vb. „a se bucura” / CDL, p. 166; „Cu scrisoarea ta, prin carea mă chiemi la ospăţ foarte m-ai îmbucurat”, p. 166 (pref. în- + bucura, Frăţilă, Târnave.T.G.); îmbumba, a se ~, vb. „a se încheia (la nasturi)” / SH, apud Todoran; (
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN încopcia, a ~, vb. „ a încheia (copciile)” / SH, p. 181; (< pref. în- + copcie (< bg. kopka, NODEX), MDA, TDRG); sinonime: îmbumba, a ~, încheotora, a ~; încoronăĕciune, s.f. „cununie” / CDL, „când te voiu vedea şi pre tine că te-ai făcut martor încoronăĕciunii iubitei nepoatei tale, precum şi ea cu simţiri pline de bucurie şi de aplecăciune te roagă”, p. 31; (< pref. în- + coroanăĕ (< lat. corona, NODEX) + suf. -ăĕciune); sinonime: cununie; încroşnea, a ~, vb. „a purta în spate o sarcină; a se încărca cu o povară” / SH, p. 266; „Numai copiii în leagăne încroşneaţIJi,...”, p. 266; (< pref. în- + croşnăĕ (< bg. крошна), MDA); încruci, a ~, vb. „(înv.) a face cruce; a binecuvânta” / SH, „apa încrucind”, p. 185; (< pref. în-+ cruci, a se ~ < cruce, MDA); / PI foloseşte expresia a face cruce, „Mai toţi (de Banat vorbesc) cred a împlini legea când se numesc creştini, primesc sfintele taini de Hristos mântuitoriul nostru şi începătoriul legii creşti neşti aşezate şi prin apostoli pân la noi tradute (predate), când îş fac cruce după modu a bisericii răsăritului...”, p. 257; îndelunga, a ~, vb. „a alunga” / SH, glosar; sens diferit faţă de cel din dicţionare: „a prelungi în timp”; (< îndelung (în + de + lung)+ suf. -a, NODEX); înfruntare, s.f. „dojană” / SH, „Un june anume Mădru capătă înfruntare, căci vrea numai să se căsătorească”, p. 109; „Inima ta nu va fi aşa de împetrită, cât după atâtea înfruntăĕri, şi sfătuiri ale bunului tău Părinte să rămână neschimbătoare.”, p. 115; (< lat. *infrontare, NDULR); înfruntăĕtor, -oare, adj. „dojenitor” / CDL, „Scrisori înfruntăĕtoare şi dătătoare de sfat”, p. 105; (< înfrunta, a ~ + suf. -ăĕtor, NODEX); însurăĕciune, s.f. „însurătoare; nuntă” / SH, p. 298; / CDL, „La însurăĕciune, poftim celor căsătoriţi norocire, binecuvântarea Tatălui ceresc, viaţă cu bucurie în starea această noă, pace şi îndelungată dragoste, înmulţirea familii cu naşterea de fii”, p. 151; (< însura, a ~ + suf. -ăĕciune, MDA, NODEX); întremare, s.f. „însănătoşire, înzdrăvenire” / CDL, p. 180, 181; at. 1651; (< inf. lung întrema, a ~; (< et. nct.), MDA); înţIJăĕrcui, a ~, vb. „a împrejmui cu un ţarc, a îngrădi” / SH, apud Todoran; (< pref. în- + ţIJăĕrcui, a ~); sinonime: ţIJăĕrcui, a ~, vb. „a încercui” / SH, p. 297; învăĕluialăĕ, s.f, „învăluire” / SH, „Atunci în armea mare mari învăĕluiale, turburări erau”, p. 175; (< învăĕlui, a ~ (< în- + văĕl + suf. -ui, NODEX)+ suf. -ealăĕ); 155